Într-o conferință susținută la sediul Reprezentanței Comisiei Europene la București, ministrul Bogdan Aurescu a abordat și chestiunea negocierilor dintre UE și Regatul Unit pe tema procesului de Brexit.
“Din păcate, după cum știm, Regatul Unit urmează să părăsească, la 31 ianuarie 2020, Uniunea Europeană. Din acest moment, ne vom direcționa eforturile către implementarea Acordului de retragere în toate dimensiunile sale, în special în domeniul drepturilor cetățenilor, o prioritate majoră pentru România. Considerăm că viitorul nostru parteneriat ar trebui să acopere o gamă largă de domenii, bazate pe interesele noastre convergente – comerț, apărare și securitate, educație, cercetare, mobilitate. În timpul acestor negocieri, vom acorda o atenție deosebită respectării principiilor reciprocității depline și nediscriminării, precum și asigurării unui tratament egal pentru toți cetățenii Uniunii Europene”, a explicat șeful diplomației române.
Până acum, peste 411.000 de cetățeni români care trăiesc, de peste cinci ani, în Marea Britanie au depus cerere pentru obținerea statutului de ”rezident permanent” (”settled status”), care le va permite să continue să lucreze în Regatul Unit, după Brexit.
În exclusivitate pentru “România liberă”, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a prezentat poziția Guvernului României cu privire la situația cetățenilor români din Marea Britanie, după Brexit.
România liberă: Au motive să se teamă românii din Regatul Unit, după ieșirea acestei țări din Uniunea Europeană?
Nu, românii din Marea Britanie n-au de ce să se teamă, pentru că, din momentul în care acordul de retragere intră în vigoare, se aplică regimul prevăzut de acest acord de retragere, care asigură un nivel foarte bun de drepturi pentru cetățenii europeni de pe teritoriul Marii Britanii, inclusiv pentru cetățenii români. De asemenea, există această perioadă de tranziție, până la finalul anului, în care orice cetățean român care ajunge pe teritoriul Marii Britanii are dreptul să ceară acest statut de „pre-settled” (“pre-settled status” este pentru cetățenii care au mai puțin de cinci ani în Regatul Unit – n.n.) sau “settled”, în cazul în care, cumulat, perioada lui de ședere pe teritoriul Marii Britanii ajunge la cinci ani, iar aceste cereri pot fi făcute și procesate până la 30 iunie 2021. Deci avem o perioadă destul de lungă în care se pot face aceste solicitări.
Rl: Care este poziția României în negocierile dintre UE și Marea Britanie?
Pentru procesul de negociere a relației viitoare dintre UE și Marea Britanie, poziția României este aceea că este necesară asigurarea nediscriminării între cetățenii europeni – ai celor 27 de state care rămân în UE – în relația cu Marea Britanie, atunci când se află pe teritoriul Regatului Unit, acesta fiind un subiect al negocierilor post – Brexit.
Rl: România poate negocia bilateral cu Marea Britanie, sau doar în cadrul UE?
Ceea ce este important, din punctul nostru de vedere, este ca aceste elemente să fie discutate la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă, sigur, pentru Marea Britanie poate că ar fi mai simplu să negocieze separat. Poziția aceasta a fost exprimată inclusiv la întâlnirea pe care primul-ministru Ludovic Orban a avut-o, în luna ianuarie, cu negociatorul – șef al UE, Michel Barnier.
Rl: Estimați că, în următoarele luni, numărul românilor din Marea Britanie va crește sau va scădea?
Nu putem să facem asemenea speculații. Sunt doar ipoteze de lucru. Nu avem cum să ne pronunțăm asupra creșterii sau descreșterii numărului de români din Marea Britanie.
