7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialCare este puterea aeriană a României, țara care apără granița de est...

Care este puterea aeriană a României, țara care apără granița de est a NATO: 20 de aeronave MiG 21 LanceR ce trebuiau scoase din exploatare de ani de zile și nouă avioane F-16 second-hand | ANALIZĂ ROMÂNIA LIBERĂ

Accidentul aeronavei MiG 21 LanceR, care s-a prăbușit luni în județul Constanța, demonstrează, din nou, starea precară în care se află Forțele Aeriene ale României.

Deși aparatele MiG 21 LanceR trebuiau retrase din exploatare de ani de zile, ele continuă să fie utilizate, pe riscul lor, de piloții militari români. Versiunea oficială a MApN este că aceste aeronave, vechi de peste 40 de ani, fabricate în URSS dar modernizate în România, sunt înlocuite, treptat, de avioanele F-16.

Dar România abia a cumpărat 12 aeronave F-16, din Portugalia (care și ele sunt avioane second-hand), dintre care doar nouă au ajuns în România. Primele avioane F-16 au fost repartizate la Baza Aeriană 86 de la Fetești – de unde provenea și avionul MiG 21 LanceR care s-a prăbușit luni.

Mircea Dușa, în prezent secretar de stat în MApN și, anterior, ministru al Apărării, anunța la acel moment că avioanele MiG 21 LanceR vor fi menținute în exploatare, pentru a asigura poliția aeriană a României, cel puțin până în anul 2017.

Inițial se spunea că vom cumpăra 24 de avioane noi

România a început oficial procesul de a cumpăra avioane de luptă multirol, care să înlocuiască aeronavele MiG 21 LanceR, în anul 2008.

La acel moment,  oficialii români vehiculau ideea că se vor cumpăra 48 de avioane multirol, iar suma pe care România urma să o cheltuiască în acest program de înzestrare ajungea la 4,5 miliarde de euro.

Dintre cele cinci modele de avion luate în analiză, cele mai tentante păreau a fi F-16, Typhoon și Gripen. Deși inițial se încerca achiziția de aeronave noi, în martie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a ţării (CSAT) a aprobat însă o altă propunere, venită din partea Ministerului Apărării – aceea de a se cumpăra numai 24 de avioane F-16 second hand.

Până în prezent s-au cumpărat însă doar 12 avioane F-16, contra sumei de 628 de milioane de euro.

Gabriel Leș, ministrul Apărării: Încă nu avem soluția

Potrivit specialiștilor, România are nevoie de 48 de aeronave multirol, adică patru escadrile. A doua escadrilă de avioane F-16 ar urma să fie repartizată – după ce va fi cumpărată și după ce va ajunge în România – la Baza Aeriană Câmpia Turzii.

Acum două luni, ministrul Apărării, Gabriel Leș, declara că MApN ar dori să cumpere, în anul 2017, în condițiile unui buget majorat, de 2 la sută din PIB, cel puțin 20 de avioane F-16.


Bugetul pe 2017 pentru Ministerul Apărării prevede alocarea a 2% din PIB, ceea ce asigură o bază solidă pentru o modernizare semnificativă a capabilităților de apărare și demonstrează respectarea angajamentelor României în cadrul NATO, a declarat ministrul Gabriel Leș.

 „Achiziționarea a cel puțin 20 de avioane avem în plan în acest moment, cu intenția noastră de a face revitalizarea acestor aparate. Încă nu avem soluția, nu știm de unde vin aceste aparate", recunoștea ministrul Gabriel Leș. De menționat este faptul că, înainte să fie numit ministru al Apărării în Guvernul Grindeanu, Gabriel Leș a fost șeful Departamentului pentru Armamente din MApN.

Armata Română ar pierde supremația în spațiul aerian național în numai 30 de minute

În timp ce oficialii români insistă să susțină că țara noastră își poate rezolva problemele de apărare, analiștii străini consideră că situația militară a României este critică – inclusiv în ceea ce privește avioanele de luptă.


"Suntem în etapa de training. Avioanele F-16 vor intra treptat în serviciul de poliție aeriană, împreună cu avioanele MiG 21 LanceR", a precizat ministrul Mihnea Motoc.

O analiză publicată de propaganda din Rusia susținea că România nu are decât 20 de avioane MiG 21 LanceR operaționale, care ar pierde supremația în spațiul aerian românesc în primele 30 de minute ale unui război real.

„Într-o operaţie de apărare a teritoriului naţional din zilele noastre, prima etapă, cea a împiedicării cucerii supremaţiei asupra spaţiului aerian românesc, decide soarta războiului. Forţele aeriene româneşti fiind cele de care depinde continuarea luptei sau capitularea imediată. Îndeplinirea acestei misiuni depinde de aproximativ 20 de avioane MiG-21 Lancer, apte de zbor dar cu resursa terminată de vreo 6 ani, înarmate cu rachete aer-aer sovietice (recuperate de la avioanele MiG-23 şi MiG-29, scoase din dotare) cu bătaia maximă de 40 de kilometri. Forţele aeriene române mai dispun şi de rachete sol-aer sovietice din 1964, rachete sovietice KUB şi de o baterie AA Hawk veche din 1968, pe care nicio ţară din Europa nu se oboseşte să le bombardeze, întrucât sunt uşor de anihilat prin bruiaj. Ţinând cont de înzestrarea actuală a armatei române, se poate presupune că ea riscă să piardă supremaţia aeriană în primele 30 de minute de la declanşarea unei operaţii militare", susținea un articol publicat pe site-ul „Vocea Rusiei".

Cele 20 de avioane încă operaționale ar fi cele a căror resursă de viață a fost prelungită, cu resurse financiare minime și cu riscuri pentru piloți, deși trebuiau să fie scose la pensie, succesiv, în anii 2013, 2016 sau 2017.


Cele patru avioane Typhhon și detașamentul britanic format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) vor executa, alături de aeronavele MiG-21 LanceR și militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană în perioada 1 mai – 31 august.

Situația de criză în care se află Forțele Aeriene ale României este recunoscută însă la nivelul conducerii NATO, care caută soluții de a suplini incapacitatea României de a-și asigura suvernitatea în propriul spațiu aerian.

Astfel, în acest moment, în România se află patru avioane Typhoon, trimise de Marea Britanie pentru a participa la misiuni de poliție aeriană împreună cu avioanele MiG 21 LanceR. În a doua jumătate a anului 2017, avioanele Typhoon ale Marii Britanii vor fi înlocuite în România cu avioane F-18, care vor fi trimise de Canada.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Mai mulți palestinieni au murit în încercarea de a ajunge la ajutoarele parașutate

Ajutoarele aruncate din avion au căzut în apă. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, susţine că 18 palestinieni au murit...

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) "vor continua" să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al...

Un judecător i-a impus restricții de comunicare lui Donald Trump

Judecătorul din procesul penal al lui Donald Trump la New York i-a impus marţi restricţii de comunicare, în special în ceea ce priveşte martorii,...
Ultima oră
Pe aceeași temă