Magistratul care a decis eliberarea condiționată a mogulului din spatele Antenei 3, cercetat de două ori de CSM, l-a scos din pușcărie pe Dan Voiculescu invocând Codul penal din 1968, care nu prevede că liberarea ar depinde de achitarea integrală a prejudiciului.
Judecătoarea Iosefina Pârvu a mai emis sentințe controversate. În 2011, situația ei a fost discutată în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce a respins propunerea de arestare a doi traficanți de droguri pe motiv că „este de menţionat că încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă tradiţionalã a românilor obţinându-se producţii record pe teritoriul ţării”.
Ceaușescu îl salvează pe fostul turnător
În motivarea deciziei de liberare a lui Dan Voiculescu, Iosefina Pârvu a apreciat că este problema DNA-ului să recupereze prejudiciul creat de omul de afaceri. „Cu referire la acoperirea prejudiciului, articolele din Codul penal din 1969 nu cuprind menţiuni privitor la o astfel de obligaţie, analiza lor însemnînd o combinare a dispoziţiilor de drept substanţial succedate în timp şi deci încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile (…) Recuperarea acestor creanţe şi identificarea lor prealabilă este dată în competenţă unor instituţii ale statului sub coordonarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA”.
Judecătoarea mai consideră că “liberarea condiţionată nu este un prilej pentru rejudecarea cauzei şi nici nu permite modificarea fractiilor prevăzute de lege prin transformarea acestora în condiţii suplimentare pentru acordarea liberării". Magistratul mai susţine că instanţa de fond a "analizat conduita" lui Dan Voiculescu "prin prisma activităţilor educative, culturale şi de consiliere psihologică" la care acesta a participat, ţinând cont şi de "instruirea şcolară" a omului de afaceri.
"Cererea nu ar putea fi refuzată pe motiv că partea din pedeapsa executată efectiv ar fi prea mică, deşi limita impusă de lege este respectată. În raport cu toate aceste considerente, judecătorul cauzei va constata că instanţa fondului a analizat conduita condamnatului prin prisma activităţilor educative, culturale şi de consiliere psihologică la care acesta a participat, recompensele şi creditele primite în detenţie, lipsa sancţiunilor disciplinare, dar şi instruirea şcolară a acestuia, lipsa antecedentelor penale, concluzionând în mod legal şi temeinic în sensul admiterii cererii de liberare condiţionată”, se mai arată în motivarea semnată de magistrată.
Cânepa, plantă tradițională
Judecătoarea Iosefina Pârvu a ajuns în 2006 în atenția Inspecției Judiciare, fiind cercetată disciplinar, după ce l-a eliberat din arest pe Constantin Carmeluș, presupus membru al unei grupări criminale.
„În urma verificărilor efectuate de către Inspecția judiciară s-a stabilit că judecătorul Parvu Iosefina a acordat două termene de judecată (17 ianuarie și 14 februarie 2006) în intervalul de 60 de zile calculat de la data de 20 decembrie 2005, când a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații Constantin Carmelus, Petre Vasile și Niculina Viorel fără a pune în discuție și a se pronunța asupra stării de arest a inculpaților. Această omisiune a instanței a condus la constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive”, au arătat inspectorii judiciari.
În 2011, cazul ei a fost luat în dezbatere în CSM după ce a respins cererea de arestare a unor presupuși traficanți de droguri pe motiv că „stigmatul de drog pus cânepii industriale a făcut ca o ramură importantă a agriculturii să se afle acum în pragul dezastrului. Şi dacă la noi această plantă este considerată non-grata, UE este dispusă la a subvenţiona investiţii în realizarea culturilor de cânepa”.
În iulie 2016, a secretizat audierea denunțătorilor fostului primar Sorin Oprescu. Judecătoarea a dat astfel curs solicitării avocatului fostului edil al Bucureștiului, care a susținut că relatările jurnaliștilor obstrucționează actul de justiție.
