Constructia Coridorului IX pan-european Ð autostrada Moldova Ð este unul dintre obiectivele pe termen mediu ale actualului Guvern. Lista obiectivelor de investitii pentru infrastructura de transport care se vor executa in perioada 2006-2008 a fost aprobata prin HG 513/2006. Pentru Coridorul IX, Cabinetul Tariceanu si-a propus atat pregatirea unor proiecte care sa fie finantate din fondurile structurale de la UE si din credite externe, cat si elaborarea studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice ale sectoarelor rutiere.
Insusi premierul a declarat ca autostrada de pe Coridorul IX Ð care face legatura intre Moldova si sudul tarii Ð este urmatorul mare proiect de infrastructura care va fi initiat de autoritatile romane, dupa cele ale Coridorului IV si autostrazii Transilvania. In acest context, Tariceanu a invocat faptul ca “si Moldova are nevoie de autostrazi” si a subliniat necesitatea cresterii capacitatii Ministerului Transporturilor de a elabora proiecte de investitii, pentru atragerea finantarilor.
La randul sau, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, nu a exclus posibilitatea concesionarii de catre stat a unor mari proiecte de infrastructura, cum ar fi tronsonul rutier Ploiesti-Focsani, parte a Coridorului IX. Practic, concesionarul ar urma sa construiasca bucata de autostrada pe banii lui si sa se ocupe de administrarea ei o perioada de timp, dupa care investitia, reabilitata, sa fie predata statului roman. In opinia lui Berceanu, daca aceasta concesiune va avea succes, formula s-ar putea extinde pentru intregul Coridor IX paneuropean. Nu numai ministrul Berceanu, ci si predecesorul acestuia, Gheorghe Dobre, si-a exprimat in repetate randuri convingerea ca autostrada catre Moldova trebuie construita. El a aratat ca autoritatile au in pregatire un proiect vizand unirea Coridorului IX rutier pan-european cu autostrada Bucuresti-Ploiesti.
Primii pasi
Recent, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a publicat un anunt de participare la licitatie internationala restransa pentru constructia unei variante de ocolire a centrului urban Adunatii Copaceni, pentru a elimina ambuteiajele din zona Adunatii Copaceni, parte a Coridorului IX paneuropean.
Coridorul IX a reprezentat o prioritate si pentru fostul guvern, insa numai la stadiul declarativ. Desi a fost inclusa patru ani la rand in planurile de actiuni ale programului Cabinetului Nastase, constructia lui a ramas la stadiul de proiect. In 2003, CNADNR a urmarit contractarea serviciilor de specialitate pentru elaborarea studiului de prefezabilitate pentru proiectul autostrazii Ploiesti (Dumbrava) – Buzau – Focsani – Bacau – Roman – Iasi – Sculeni, dar n-a reusit. In afara studiului de prefezabilitate, s-ar fi dorit de la consultant: analiza de impact asupra mediului inconjurator, studiul de trafic, analiza economica, identificarea proprietarilor; situatia juridica a terenurilor care urmeaza a fi ocupate de lucrare; identificarea instalatiilor aeriene si subterane afectate de constructia autostrazii, evaluarea orientativa a mutarii si/sau protejarii acestora; proiectarea de pasaje denivelate si amenajari de noduri la intersectia cu drumurile nationale, judetene, locale sau alte categorii de drumuri supuse traficului (inclusiv pasaje la intersectiile cu calea ferata). In ultimii doi ani, CNADNR a continuat sa publice mai multe anunturi de achizitii publice pentru Coridorul IX. Astfel, in 2005 s-a cautat de mai multe ori o firma capabila sa realizeze asistenta tehnica pentru pregatirea pachetului de proiecte pentru infrastructura rutiera finantate prin fondul de coeziune, si anume contractul nr. 2 – sectiunea Sibiu – Pitesti si studiul de prefezabilitate pentru Coridorul nr. IX, finantat de Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, prin Facilitatea ISPA. Contractul nu a fost inca atribuit.
Solutie pentru dezvoltarea afacerilor locale
In Moldova, autoritatile locale sunt preocupate de realizarea unei autostrazi pan-europene care sa lege Moldova cu Ardealul si Europa. De curand, la Iasi a fost organizata o dezbatere pe aceasta tema, la care au participat reprezentanti din opt judete ale Moldovei, ministri si parlamentari, precum si autoritati locale din Ucraina.
Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a cerut cu aceasta ocazie fostului ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, sa dispuna realizarea unui studiu de fezabilitate pentru acest culoar de transport rutier. Studiul este si acum asteptat de moldoveni, care nu mai au nici un semnal de la Bucuresti.
Toti cei prezenti la reuniune au semnat insa un acord pentru sustinerea constructiei acestei autostrazi in toate structurile in care activeaza, fiind convinsi ca dezvoltarea economica a zonei de Nord a tarii este adusa tocmai de o astfel de autostrada, ne-a declarat prefectul Orest Onofrei. “Solutia corecta este ca autoritatile romane impreuna cu Uniunea Europeana sa comande un studiu de fezabilitate pentru a se stabili viabilitatea acestui nou coridor rutier”. “Bucovina nu are cum sa fie ocolita de orice proiect de genul acesta, Est-Vest, pentru ca ne aflam la intersectia unor cai comerciale extrem de importante in Europa”, mai spune Onofrei. “O mare problema a oamenilor de afaceri din Moldova este ca nu au o cale terestra prin care sa trimita marfurile spre Vestul Europei. Or, aceasta comunicare ar fi principala premisa pentru cresterea economica in aceasta zona. Bucovina este situata la intersectia drumurilor comerciale”, spune Onofrei. Prefectul a insistat asupra varietatii populatiei care traieste in Bucovina, dand drept exemplu minoritatea polonezilor, foarte bine reprezentata, care ar face comert cu Polonia, dar care din cauza lipsei cailor de transport nu poate face acest lucru. Prefectul ne-a mai spus ca in cadrul dezbaterilor a reiesit ca cea mai buna varianta ar fi ca tronsonul de autostrada sa fie parte integranta a unui alt proiect de anvergura si anume realizarea unui coridor: Europa – Budapesta – Chisinau – Odessa.
