7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialRomânia cumpără nave de luptă mai scumpe decât estimările inițiale ale MApN....

România cumpără nave de luptă mai scumpe decât estimările inițiale ale MApN. Programul costă 1,6 miliarde de euro. Corvetele se cumpără fără licitație

Guvernul României a aprobat cumpărarea de către Ministerul Apărării Naționale a patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifunțională. Utilitatea lor, din punct de vedere militar, este clară.

În schimb, datele financiare ale contractului sunt neclare și, pe alocuri, chiar suspecte.

România Liberă a prezentat de mai multe ori etapele derulării acestui program de achiziție, încă din perioada în care se afla doar în stadiul de proiect.


Citește și: Militarii români visează la noi nave de război. Când ar putea intra în dotare

Contraamiralul Mîrșu a precizat că “achiziţia de noi nave tip corvetă” reprezintă un “program ce va dura până la sfârşitul acestei decade şi mai departe de atât”. Până la intrarea în dotate a noilor corvete, Forțele Navale ale României vor urmări “consolidarea procedurilor operaţionale şi modernizarea platformelor de luptă pe care le utilizăm”, a precizat șeful SMFN.


La data de 2 noiembrie 2016, pe site-ul MApN a fost publicat, pentru dezbatere publică, proiectul Hotărârii de Guvern care urma să aprobe achiziția celor patru corvete multifuncționale.

Conform prevederilor legale, ziarul România Liberă a prezentat detalii din acest proiect și a cerut în scris informații suplimentare de la MApN. Răspunsul MApN a fost că toate informațiile se află deja pe site, lăsând astfel nelămurite o serie de aspecte extrem de importante.

Foarte interesant este faptul că, în varianta de proiect publicată inițial de MApN, la 2 noiembrie, pentru dezbatere publică, apăreau costuri mult mai mici decât cele incluse în textul Hotărârii de Guvern care a fost aprobată de Executiv la data de 29 noiembrie.

La 2 noiembrie 2016, în Nota de fundamentare a proiectului viitoarei HG exista un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se preciza că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, adică în total circa 837 milioane de euro.

În Nota de fundamentare publicată la 2 noiembrie 2016 nu se preciza dacă aceste sume sunt cu sau fără TVA. Dacă sumele indicate ar fi fost fără TVA, valoarea contractului, inclusiv TVA, ar fi fost de circa 1,04 miliarde de euro.


Citește și:  Exclusiv RL. România vrea să cumpere fără licitație patru nave de luptă de la o firmă olandeză. Contractul depășește 830 de milioane de euro

Pe masa Guvernului va ajunge un proiect de HG care să aprobe “încheierea cu Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a unui acord – cadru/contract multianual pentru achiziţia a patru corvete din clasa SIGMA – proiect 10514, construite şi dotate la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A, şi a suportului logistic iniţial, prin procedura specifică prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.


Dar în mod surprinzător, Executivul a aprobat la data de 29 noiembrie 2016 o Hotărâre de Guvern care menționează că “valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor”.

Foarte interesant este și faptul că, în acest moment, pe site-ul MApN, fosta Notă de fundamentare a proiectului de HG (care între timp a fost aprobată) este o altă variantă decât cea inițială. În varianta disponibilă acum pe site-ul MApN, rubrica “impact financiar” pentru perioada anilor 2016 – 2020 este necompletată. Apare în schimb o mențiune intitulată “Alte informații” și care are următorul text:

“Valoarea totală a proiectului de investiţii de cca 1,6 mld euro va fi plătită eşalonat în perioada 2016-2022, în limitele fondurilor estimate a fi alocate în bugetul Ministerului Apărării Naţionale, la titlul «Active nefinanciare», prin Legea nr. 339/2015, a bugetului de stat pe anul 2016”.


Citește și: Ce nave de război vrea să cumpere România

Teoretic vorbind, corvetele multifuncționale care vor fi cumpărate ar putea proveni de la furnizorii cu care România a mai avut relații de acest gen. O variantă ar fi corveta din clasa Nakhoda, produsă de firma britanică BAE Systems. Firma britanică a produs și fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, aflate acum în dotarea Marinei Militare românești.

O altă variantă de achiziție ar putea fi corveta multifuncțională din clasa SAAR S-72. Producătorul acesteia este compania Israel Shipyards Ltd. Avantajul acestei firme ar fi faptul că a livrat vedetele din dotarea actuală a Poliției de Frontieră a României.


Actul normativ pregătit de MApN, deja aprobat de Guvernul României, are și alte probleme, nu doar aceea a prețului programului de achiziție, care a crescut brusc de la 1,04 la 1,6 miliarde de euro.

De exemplu, nici proiectul aflat în dezbatere publică, nici anunțul final al Guvernului privind aprobarea proiectului nu spun ce alte variante, pe lângă cea decisă de MApN și de Guvern drept furnizor al corvetelor, au fost luate în calcul.

“În Studiul de concept pentru produsul Corvetă multifuncţională, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române”, susține Nota de fundamentare.

Nici măcar la întrebările ziarului România Liberă, MApN nu a răspuns, măcar printr-o simplă enumerare, care sunt cele 13 proiecte analizate și nici care ar fi fost cele patru proiecte ajunse în selecția finală.

Singurul nume de firmă precizat explicit este al firmei alese pentru a vinde corvete României – aceasta fiind Damen Shipyards Group, cu sediul central în Olanda, care a cumpărat șantierul naval din Galați.

Românii de rând pot doar să afle că vor plăti 1,6 miliarde de euro pentru cele patru corvete multifuncționale. Și să-i creadă pe cuvânt pe reprezentanții Armatei, care susțin că orice alte variante, oferite de alte firme din lume, ar fi fost mai proaste.

 

 

 

 

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Rezultate fotbal: România a pierdut cu 2-3 în fața Columbiei. La EURO 2024 va înfrunta Ucraina

Naţionala de fotbal a României a fost învinsă de reprezentativa Columbiei cu scorul de 3-2 (2-0), loc marţi seara, pe Stadionul Civitas Metropolitano din...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...
Ultima oră
Pe aceeași temă