Un algoritm unic în domeniul său are rolul de a ajuta poliţia din Chicago să lupte împotriva violenţei armate, realizând estimări locuitorilor cu cel mai mare risc să fie implicaţi într-un schimb de focuri, fie ca victime, fie ca agresori, transmite AFP, citată de Agerpres.
Savantul calcul ia în considerare diferiţi factori, cum ar fi cazierul judiciar, apartenenţa la o bandă, eventuale răni prin împuşcare suferite deja, numărul arestărilor din trecut, etc. Însă natura exactă a criteriilor şi importanţa lor sunt secrete şi constituie subiect de controversă. Contactat de AFP, principalul autor al algoritmului, Miles Wernick, de la Illinois Institute of Technology, nu a oferit precizări. În orice caz, rezultatul combinaţiilor informatice se prezintă sub forma unei baze de date numite "Strategic Subject List", menită să reducă băile de sânge în metropola unde au loc adesea reglări de conturi.
Criticii sistemului îi reproşează că afectează libertăţile publice stigmatizând "presupusa tendinţă spre violenţă" a unor oameni. Poliţia îşi justifică însă instrumentul, asigurând că acesta îi permite să îşi concentreze eforturile pe persoanele potenţial periculoase, care sunt adesea şi cele mai ameninţate de moarte. "Dintre marile oraşe americane, Chicago este cel mai divizat în plan rasial şi cel care are cea mai gravă şi mai durabilă problemă cu bandele", a declarat AFP David Kennedy, de la John Jay College of Criminal Justice din New York.
De la începutul lui 2016, folosirea armelor de foc a dus la uciderea a circa 250 de oameni şi la rănirea a 1.500. Marea majoritate a victimelor figurau pe faimoasa listă. "Există multe acte de violenţă la Chicago, dar ştim că sunt comise de un mic segment din populaţie", a afirmat recent Eddie Johnson, noul şef al poliţiei din metropola de 2,7 milioane de locuitori. Numit la sfârşitul lunii martie, Johnson, poliţist de culoare, vrea să îmbunătăţească imaginea forţelor de ordine după uciderea şocantă a unui adolescent negru de un poliţist alb. Chicago Police Department a lansat săptămâna trecută o vastă acţiune antidrog şi antiarme, soldată cu arestarea a 140 de suspecţi. Peste 80% dintre ei figurau pe listă.
"Poliţia americană recurge de multă vreme la tehnologia informatică şi la analiza datelor pentru a-şi concentra resursele pe zonele de delincvenţă. Este destul de eficient pentru reducerea criminalităţii", afirmă Robert Weisberg, profesor de drept la Universitatea Stanford. Însă la Chicago "s-a făcut încă un pas listând oamenii", adaugă el.
Algoritmul, actualizat periodic după lansarea lui acum trei ani, este utilizat îndeosebi pentru organizarea de vizite la unii indivizi cu scoruri nefavorabile. Cu ocazia vizitelor efectuate de poliţişti sau asistenţi sociali se propun ajutoare de integrare sau informaţii de prevenire. Există studii care au arătat că delincvenţii nu ştiau de multe ori ce pedepse riscă pentru una sau alta din infracţiuni.
"Nu se ştie deloc ce elemente de analiză au fost utilizate pentru a înscrie sau nu oameni pe listă. Ea este concepută de cercuri universitare din Chicago, care nu au spus pe ce îşi fundamentează calculul…, aşa încât există o îngrijorare reală în privinţa transparenţei şi a unor eventuale prejudecăţi", arată David Kennedy, citat de AFP.
