Premierul britanic, Theresa May, a stabilit data de 29 martie drept ziua în care Marea Britanie declanşează articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, în vederea dezlipirii de Uniunea Europeană.
Negociatorii vor avea la dispoziție doi ani, începând cu miercurea viitoare, pentru a ajunge la un acord între Londra și Bruxelles. Care este procedura și cum vor arăta relațiile între cele două blocuri economice în martie 2019.
Controlul asupra forței de muncă provenită din UE
La 25 martie, cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene se vor întâlni la Roma pentru a marca 60 de ani de la semnarea tratatului. Premierul britanic, Theresa May, va aștepta până la sfârșitul lunii pentru a declanșa procedura.
Până la 31 martie, președintele Consiliului European, Donald Tusk, va trebui să distribuie un proiect pentru negocierea Brexit către celălalte 27 de țări ale Uniunii Europene. Liderii europeni se vor reuni la 29 aprilie în format UE 27 pentru a decide asupra unor reguli de desfășurare a negocierilor dintre Bruxelles și Londra. Doar după acest summit, negociatorul-șef Michel Barnier va putea să stabilească prima sa întâlnire cu omologul său britanic, David Davis. „Trebuie să facem tot ce putem pentru ca acest proces de divorț să fie cât mai puțin dureros pentru UE”, a declarat Tusk. De asemenea, președintele Consiliului European a explicat că cea mai importantă prioritate este reprezentată de „crearea de certitudine și claritate pentru toți cetățenii, dar și pentru companii și statele membre care vor fi afectate negativ de Brexit”. Theresa May și-a anunțat prioritățile, anume controlul imigrației, ceea ce implică părăsirea pieței unice, care asigură libertatea de mișcare a cetățenilor ca principiu de bază. Trei milioane de cetățeni UE trăiesc în Marea Britanie.
Tratate cu Bruxelles sau „paralele”
La 5 mai, negociatorul-șef Michel Barnier va pune la dispoziția liderilor UE recomandările detaliate cu privire la structurile ce vor fi implicate în procesul Brexit. La 8-9 mai, toate propunerile și observațiile vor trebui să ajungă la Consiliul European. Miniștrii vor decide „directivele legale de negociere” care vor fi înmânate lui Barnier. Tot în mai se recomandă ca negociatorii britanici conduși de David Davis să se așeze la masa negocierilor directe cu negociatorii UE. Se va stabili ordinea de zi a ședințelor în funcție de prioritățile sensibile, comerțul liber fiind un punct-cheie. În decembrie 2017, Londra și Bruxelles trebuie să aibă un acord de bază de retragere, cu înțelegeri asupra unor aspecte ce ridică probleme, cum ar fi tratamentul cetățenilor UE ce lucrează în Marea Britanie, controlul la frontiere, cazuri legale în desfășurare.
Din 2018, Theresa May va începe negocierea unui tratat comercial ferm cu Bruxelles, însă există deja state membre UE care doresc să negocieze în paralel acordurile economice bilaterale. May va insista să-și promoveze companiile britanice. Negociatorul-șef, Michel Barnier, vrea să finalizeze Tratatul de Retragere, pentru a da timp Parlamentului European și majorității Consiliului European să-l ratifice până în martie 2019. Lucrurile ar putea fi complicate de referendumul de independență anunțat de Scoția. Theresa May va insista ca referendumul să aibă loc după încheierea procedurii Brexit.
B-DAY – 30 martie 2019
Conform planului, ziua Brexitului – B-Day – va fi 30 martie 2019. Se întâmplă că va cădea într-o sâmbătă, zi nelucrătoare, când vor putea fi sărbători în Marea Britanie. Și, spun criticii, s-a evitat „la mustață” ziua internațională a păcălelilor, 1 Aprilie. Bruxelles nu va pune bețe în roate, pe cât posibil, pentru că vrea ca Marea Britanie să fie oficial out înainte de alegerile UE din mai 2019. Însă, după ce își achită datoriile estimate de Bruxelles la 60 de miliarde euro. Ceea ce Londra neagă.
Germania preia comanda
În ciuda neînțelegerilor asupra noţiunilor de protecţionism de la întâlnirea G20 din Baden-Baden, Germania are o agendă ambițioasă pentru summit-ul G20 din iulie. Datorită încrederii în economia germană, mişcările de pe burse nu par a fi afectate de anunțul Brexit. Un semnal de stabilitate l-a reprezentat declarația comună dintre premierul nipon, Shinzo Abe, şi cancelarul german, Angela Merkel, reprezentând a treia şi a patra economie a lumii, care au reiterat sprijinul celor două țări în vederea cooperării, comerţului liber şi refuzul oricărei forme de protecţionism. „Vrem pieţe deschise, comerţ corect, cu siguranţă nu vrem bariere. Într-o vreme a internetului tuturor posibilităților, dorim să ne conectăm societăţile şi să le lăsăm să facă afaceri corecte una cu alta, asta este tot ce înseamnă comerţ liber“ a subliniat Merkel.
