„Rusia a invadat Ucraina“, a anunţat joi preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, care şi-a anulat vizita în Turcia din cauza „deteriorării rapide a situaţiei“ din est şi a reunit de urgenţă Consiliul Naţional de Securitate. Premierul Iaţeniuk a cerut UE ajutor militar de anvergură, în contextul „invaziei directe“ a forţelor ruse, care au preluat controlul oraşului frontalier strategic Novoazovsk, la 100 km sud de Doneţk, unde au loc lupte violente. SUA au afirmat că Rusia este angajată militar în estul Ucrainei, în timp ce un lider separatist a recunoscut că alături de rebeli luptă mii de soldaţi ruşi. La Moscova, o sursă de la Kremlin a recunoscut de facto realitatea acestei invazii.
Citește și: De ce nu poate fi scutul de la Deveselu anti-Rusia
Acuzaţiile de ingerinţă directă în conflictul din estul Ucrainei s-au înmulţit joi contra Rusiei, suspectată că este la originea succesului contraofensivei rebelilor pro-ruşi. Kievul a declarat că Ucraina este supusă unei „invazii directe, nedisimulată” a forţelor ruse şi a cerut Uniunii Europene un „ajutor militar de anvergură”. La Moscova, Ella Poliakova, membru al Consiliului pentru Drepturile Omului de la Kremlin, a confirmat că trupe ruseşti şi vehicule blindate se află pe teritoriul ucrainean. Pentru Reuters, ea a declarat: „Când o masă de oameni, sub ordinele comandantului lor, pe tancuri, transportoare blindate de trupe şi cu arme grele, se află pe un teritoriu străin, traversând frontiera acestuia, consider că este vorba de o invazie”.
Ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat ieri Rusia că este „direct implicată” în confruntările dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din estul ţării, unde intervine „un număr crescând de trupe ruseşti”. El a afirmat că Moscova a trimis „sistemul său de apărare aeriană cel mai recent, care cuprinde Pantsir-SI” în est. NATO şi Polonia au afirmat anterior că deţin dovezi că trupele regulate ale armatei ruse operează în Ucraina. Kievul a afirmat joi că „trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 km sud de bastionul rebel Doneţk, unde în ultimele zile au avut loc confruntări violente.
Preşedintele francez a afirmat joi că o eventuală prezenţă a soldaţilor ruşi în estul ucrainean ar fi „intolerabilă şi inacceptabilă” şi a cerut Moscovei să „respecte suveranitatea Ucrainei” şi să „înceteze susţinerea separatiştilor”. În ajun, cancelarul german, Angela Merkel, estimase deja că trebuie „făcută lumină” asupra aparentelor incursiuni ale unităţilor militare ruse pe teritoriul ucrainean. Administraţia Obama a acuzat Rusia că a minţit asupra intenţiilor sale în timp ce europenii, iritaţi, au cerut explicaţii Kremlinului. „Aceste incursiuni arată o contraofensivă rusă care este probabil în curs” declara Jen Psaki, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Iar OSCE s-a reunit joi la Viena într-o reuniune specială consacrată „violărilor ruseşti în Ucraina”.
Reacţie la Bucureşti
La Bucureşti, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, evocând gravitatea situaţiei din Ucraina, a declarat că deşi nu este vorba de un risc de securitate direct la adresa României „s-ar impune” o convocare a CSAT, în contextul ultimelor evenimente. Ministrul român a precizat că Lituania a cerut convocarea Consiliului de Securitate – care s-a reunit chiar în seara zilei de joi – şi toate datele disponibile trebuie analizate. Sunt lucruri extrem de grave şi ele vor fi examinate în cadrul reuniunii de vineri a miniştrilor de Externe ai statelor membre ale UE, convocată de preşedinţia italiană. Corlăţean a precizat că regimul de sancţiuni stabilit la nivelul comunităţii euro-atlantice este în continuare „extrem de justificat”.
Moscova salvează separatiştii
Ucraina şi aliaţii săi occidentali au acuzat Moscova că a deschis un nou front în sudul ucrainean separatist pentru a slăbi presiunea armatei Kievului asupra oraşelor Doneţk şi Lugansk, bastioanele rebelilor pro-ruşi, asediate.
O înfrângere a separatiştilor în estul Ucrainei ar da o lovitură politicii naţionaliste a preşedintelui Putin şi ar slăbi efectul de levier al Moscovei asupra Kievului.
Joi, 28 august, şeful separatist din Doneţk, Alexandr Zaharcenko, a recunoscut că „între 3.000 şi 4.000 de soldaţi” ruşi luptă alături de insurgenţi pro-ruşi. „Printre noi se află soldaţi care, în loc să îşi petreacă permisiile pe plaje, ni s-au alăturat şi luptă pentru libertatea fraţilor lor”. Contrar a ceea ce declara într-o înregistrare video unul din paraşutiştii ruşi capturaţi în Ucraina luni seară: „Vă rog, ajutaţi-ne. Nu dorim să tragem în ucraineni”.
S-au întors „micii oameni verzi”, cum au fost numiţi ironic de ucraineni soldaţii Moscovei, mascaţi, echipaţi şi înarmaţi dar fără a purta vreun însemn de apartenenţă la armata rusă, prezenţi în estul Ucrainei în timpul şi după operaţiunea care a dus la anexarea Crimeii. În Crimeea, prezenţa lor a fost suficientă să alunge armata ucraineană din bazele ei. În Donbas, ei fac război, mor sau sunt răniţi, uneori sunt făcuţi prizonieri. Indicii relevă că în teatrul ucrainean, implicarea de multă vreme a Rusiei în estul Ucrainei este pe cale să se transforme într-un război direct contra Kievului.
Decisă să menţină revolta pro-rusă în Ucraina, Rusia a accelerat ceea ce responsabilii occidentali şi ucraineni descriu ca o invazie”invizibilă”, trimiterea de trupe blindate la frontieră, extinzând conflictul cu un nou front în teritoriul ucrainean. Rusia, care a negat mereu că susţine separatiştii, nu recunoaşte manevrele militare dar în acelaşi timp ruşii au indicat că nu admit o înfrângere a insurecţiei în estul rusofon al Ucrainei, care ar însemna un revers politic naţional important în Rusia pentru preşedintele Putin, aflat în relaţii din ce în ce mai tensionate cu SUA şi aliaţii lor europeni.
Tacticile Moscovei
Noile tactici de război ale Rusiei nu trebuie să înşele pe nimeni. Deşi Kremlinul refuză cu obstinaţie să recunoască susţinerea rebeliunii din estul Ucrainei şi respinge ca fiind „poveşti” toate dovezile prezenţei trupelor sale în estul ucrainean, casetele video prezentate în ultimele zile nu au mai putut fi negate. În schimb au venit explicaţii demne de râs, dacă situaţia nu ar fi atât de gravă – paraşutiştii ruşi capturaţi luni seară în Ucraina se „rătăciseră şi au trecut frontiera din greşeală”, iar miile de soldaţi ruşi care au invadat teritoriul ucrainean sunt „în vacanţă şi, în loc să stea la soare, undeva pe o plajă, luptă alături de noi”, după cum declara ieri un lider separatist pro-rus. Explicaţii absolut nedemne de amata lui Putin, superantrenată şi ultra
înarmată. Dar, dacă soldaţii s-au rătăcit sau îşi petrec vacanţa cu Kalaşnikovul pe umăr pentru a destabiliza Ucraina, nu se explică deloc prezenţa în estul Ucrainei a sutelor de blindate şi tancuri sau a lansatoarelor de rachete. Foarte stranie coincidenţă, prezenţa vehiculelor militare, a armelor şi a trupelor ruse s-a accentuat după ce convoiul umanitar a intrat clandestin în estul Ucrainei şi a debarcat ce a avut de debarcat.
Potrivit unui responsabil occidental, scopul Rusiei este stabilirea unei enclave separatiste în estul Ucrainei, dar occidentalii se tem că deschiderea unui nou front de luptă pe coasta Mării Azov este menită să facă o joncţiune între rebeli şi forţele ruse prezente în Crimeea, ocupată în martie. De asemenea, ar putea fi vorba despre o ofensivă limitată, punctuală, ce ar permite o „reechilibrare” a forţelor în teren şi garanţia că acest conflict se împotmoleşte pentru numeroase luni.
Mentalitatea spionului Putin
Preşedintele rus, Vladimir Putin, asigura marţi la Minsk, în cadrul întrevederii cu omologul său de la Kiev, Petro Poroşenko, că Moscova va face tot ce poate pentru încurajarea unui plan de pace pentru estul Ucrainei. Câteva ore după acele asigurări, a fost deschis un nou front de luptă în est, în jurul portului Novoazovsk, unde Rusia a organizat o invazie clandestină dar concertată cu tancuri şi artilerie, o contraofensivă pentru ajutarea rebelilor separatişti asediaţi la Doneţk şi Lugansk.
Negările lui Putin că Rusia nu susţine separatiştii pro-Kremlin sunt deja perimate. Când spune „nu este afacerea nostră”, aşa cum a făcut la Minsk, toată lumea ştie că este exact invers, dar minciunile şi loviturile militare din estul Ucrainei oferă o imagine revelatoare a noii abordări a Rusiei pentru a-şi impune puterea. Putin este angajat într-o subversiune şi aşa cum a fost învăţat la şcoala spionajului sovietic minte cu seninătate, negând realitatea, deloc surprinzător pentru un locotenent-colonel în KGB-ul sovietic.
Războiul hibrid
Unii au numit „război hibrid” noua sa abordare, un război dus cu comandouri fără însemne, coloane blindate care se strecoară noaptea peste frontiere internaţionale, propagandă înşelătoare pentru a crea perdele de fum, dezinformări în valuri şi invazii viclene şi ascunse, precum cea din Crimeea. În acest război hibrid, un avion de linie civil a fost doborât de rachete sol-aer, dar trăgătorul sau furnizorul rachetei nu a fost identificat şi lansatorul de rachete, un model sofisticat, a fost transferat rapid, cum altfel decât noaptea, dincolo de frontiera ucraineană, pe teritoriul rusesc. Sunt trase obuze de artilerie, dar nimeni nu poate spune de unde şi material şi echipament militar rus apar adesea în oraşele şi localităţile din estul Ucrainei. Când oamenii sunt ucişi, ca în orice război şi când forţele armate ucrainene s-au concentrat pentru a respinge rebelii pro-ruşi, acest război hibrid arată că dispune de un agresor ale cărui mişcări se pierd în pânza înşelăciunilor.
Mark Galeotti de la Universitatea din New York arată că, într-o lume de alianţe şi puteri care au armate, influenţă politică şi economică mai mari faţă de cele ale Rusiei, Putin avea nevoie de un răspuns asimetric. Pentru a păstra Ucraina şi a împiedica semnarea acordului Kievului cu UE, el a folosit tactici axate „pe slăbiciunile inamicului şi evitarea confruntărilor directe şi manifeste”.
Un nou tip de război necesită un nou tip de reacţie. Agresorul hibrid trebuie să fie expus pe toate fronturile şi nu doar în luptele din teren. Occidentul a ripostat prin sancţiuni impuse Rusiei, dar aceste măsuri nu sunt suficiente. Intenţiile lui Putin nu sunt cunoscute, dar pare decis să traseze propria cale pentru Ucraina şi este pregătit să joace un joc îndelungat. Din păcate, susţin analişti americani, tacticile sale din umbră au determinat unii lideri europeni să se relaxeze şi să reziste la impunerea de sancţiuni contra Moscovei.
