15.4 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialUcraina s-a declarat decepționată, după ce președintele Iohannis a anunțat că își...

Ucraina s-a declarat decepționată, după ce președintele Iohannis a anunțat că își va anula vizita la Kiev, în urma adoptării controversatei Legi a Educației

Administrația Poroșenko s-a declarat decepționată de anularea vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, prevăzută pentru luna octombrie, anulare decisă în semn de protest față de o reformă care limitează cursurile în limbile minorităților naționale în favoarea limbii ucrainene, scrie Agerpres.





Noua lege ucraineană a educației introduce sistemul de 12 clase și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, astfel ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV.

''Suntem decepționați de refuzul României de a purta un dialog între lideri și că sunt preferate declarațiile în scopuri de politică internă'', a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.

Această agenție de presă notează că președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta amânarea a două întâlniri oficiale cu lideri ucraineni pentru a transmite astfel ''un semnal puternic'' de protest față de noua lege ucraineană a educației.

Legea, adoptată la începutul lui septembrie de către parlamentul ucrainean, dar încă nepromulgată de către președintele Poroșenko, nemulțumește autoritățile române, bulgare și ungare, care au comunități puternice în Ucraina, legea fiind criticată de asemenea și de Rusia.

Guvernele de la Budapesta și Sofia i-au convocat pe ambasadorii ucraineni și au cerut Ucrainei ''să garanteze'' drepturile minorităților.

Însă guvernul de la Kiev invocă o problemă la nivelul cunoașterii limbii ucrainene în rândul unei părți a populației, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul și sudul țării, în contextul insurecției separatiste proruse, izbucnită în aprilie 2014.

''Suntem împotriva formării de mici teritorii în care majoritatea copiilor nu vorbesc limba statului și nu pot prin urmare să-și continue studiile în universități ucrainene'', a susținut ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici.

Săptămâna trecută, Bulgaria, Grecia, România și Ungaria au făcut apel la autoritățile ucrainene, într-o scrisoare comună, să retragă legea în cauză.





Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.





Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina", arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.

Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.

"Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică", potrivit sursei citate.

De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră "rușinoasă și scandaloasă".





Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.

Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul 'răspunsului inacceptabil' dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.

Cele mai citite

Marcel Ciolacu îi ia apărarea Gabrielei Firea: “N-a avut nicio treabă cu azilele groazei”

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat sâmbătă că Gabriela Firea nu a avut nicio implicare în gestionarea azilelor groazei, iar problemele existente erau deja cunoscute,...

VIDEO. “Am început să am psihoze”. Cuplul din showbiz care s-a despărțit după patru ani de relație

Una dintre cele mai cunoscute influencerițe din România a făcut marele anunț: s-a despărțit de iubitul ei. Marilu Dobrescu și Iustin Petrescu au făcut...

Naomi, cea mai cunoscută cântăreață transgender din România, a murit la vârsta de 47 de ani

Naomi, una dintre cele mai emblematice figuri transgender din România, s-a stins din viață la vârsta de 47 de ani. Ea a fost spitalizată...
Ultima oră
Pe aceeași temă