Presiuni pentru desființarea ziarului “România liberă”

Înștiințare către Președintele Americii Donald Trump, Secretarul de Stat Mike Pompeo, adjunctul Secretarului de Stat John Sullivan și Ambasadorul American în România – Hans Klemm

Ziarul „România liberă“ este la un pas de a fi lichidat de clica Victor Ponta, FGA, ANAF. Se confirmă astfel procesul intentat la Washington împotriva statului român, stat ce are acum ca principală miză distrugerea ziarului „România liberă“, o importantă voce împotriva comunismului și a Securității. Deși s-a demonstrat că mărcile „România liberă“ și „Academia Cațavencu“ au fost evaluate și cumpărate la prețul corect de piață, deci în mod legal și corect față de creditori, se dorește în continuare închiderea ziarului.

Până și lichidatorul Euroinsol a admis în mod expres, la ultimul termen de judecată (22.10.2018), că prețul cesiunii a fost corect și a reflectat valoarea reală de piață a mărcii „România liberă“, motiv pentru care a cerut respingerea probei cu expertiza evaluatorie, ca fiind neutilă, dar tot insistă să preia ziarul. Amânarea pronunțării Tribunalului București de mai bine de două săptămâni ridică alte multe semne de întrebare. Totul face parte din războiul declanșat de fostul premier Victor Ponta, drept răzbunare pentru criticile ce i-au fost aduse de „România liberă“. Acțiunile abuzive ale unor instituții ale statului român au fost aduse în atenția Curții de Arbitraj de Washingthon.

Presiuni pentru lichidarea mărcii România liberă?

Ziarul „România liberă“ este la un pas de a fi lichidat de clica Victor Ponta, FGA, ANAF. Euro Insol SPRL, firma de reorganizare judiciară aleasă de KPMG să administreze insolvența societății Medien Holding SRL – fostul editor al cotidianului „România liberă“, vrea cu orice preț să obțină anularea tranzacției prin care, în 2016, s-a cesionat marca comercială „România liberă“ către noul editor – SC The Nova Grup Investments Press SRL. Asta deși avocații TNG au demonstrat în mod indubitabil că mărcile „România liberă“ și „Academia Cațavencu“ au fost evaluate și cumpărate la prețul corect de piață, deci în mod legal și corect față de creditori.

Culmea este că până și lichidatorul Euroinsol a admis în mod expres, la ultimul termen de judecată (22.10.2018), că prețul cesiunii a fost corect și a reflectat valoarea reală de piață a mărcii «România liberă», motiv pentru care a cerut respingerea probei cu expertiza evaluatorie solicitată de subscrisa (TNG Group), ca fiind neutilă“. Dar tot dorește să obțină marca „România liberă“, nefiind excluse presiuni asupra instanței de judecată, care de mai bine de două săptămâni amână pronunțarea pe analiza cesiunilor. Marca „România liberă“ a fost cesionată de SC Medien Holding SRL către SC The Nova Grup Investments Press SRL în condiții cât se poate de transparente, la prețul de 1.058.411 lei, în urma unei evaluări realizate de un expert membru ANEVAR.

Dușmănia lui Victor Ponta

Războiul împotriva „România liberă“ a fost declanșat fățiș de fostul premier Victor Ponta, care mai apoi și-a utilizat toate pârghiile și prieteniile decontate de-a lungul anilor. „România liberă“ a criticat în mod constant PSD din cauza corupției, nepotismelor și a lăcomiei membrilor acestora. Prim-ministrul României începând cu mai 2012 și până în noiembrie 2015, Victor Ponta s-a răzbunat folosindu-se de instituțiile statului pentru a ataca ziarul și compania sa – The Nova Group. „Traian Băsescu este unul dintre principalii beneficiari ai sprijinului media oferit de domnul Dan Adamescu. Domnul Adamescu publică un ziar („România liberă“) care militează împotriva corupției. Cred că acest om, care a condus el însuși o rețea de corupție de amploare, pe o perioadă de mai mulți ani, se prezintă ca un director de ziar care vorbește despre lupta împotriva corupției… Sunt convins că în scurt timp vom afla mai multe despre acest lucru de la procuratura statului“ – declara Victor Ponta la data de 24 mai 2014. În aceste declarații, Victor Ponta a „prezis“ dispariția Astra și a lui Dan Adamescu prin instrumentele ASF, ANAF și DNA. În mod cert, acestea nu au fost predicții. În schimb, acestea au fost confirmări ale ordinelor motivate politic pe care Victor Ponta și alții le-au dat acoliților din cadrul acestor organe de stat pentru a-l elimina pe Dan Adamescu și compania TNG, inclusiv cele două active-cheie ale acestuia: Astra și „România liberă“.

Dosarul ICSID

Acțiunile abuzive ale unor instituții ale statului român au fost aduse în atenția Curții de Arbitraj de la Washington – ICSID (Case No. ARB/16/19), dosar pe care orice cetățean îl poate accesa și citi, amintind că în luna martie a anului viitor România riscă să piardă tot într-un proces deschis la ICSID sume semnificative pe mâna lui Victor Ponta, Remus Borza și Speranța Munteanu. De altfel, ultima acțiune a cuplului Remus Borza-Speranța Munteanu vine să confirme cererea de chemare în judecată inițiată de The Nova Group Investment.

Cea mai importantă acuzație adusă României la ICSID o reprezintă implicarea fostului premier Victor Ponta, prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), condusă de Radu Rușanu și Mișu Negrițoiu, în executarea „la comandă“ a Astra Asigurări, cu ajutorul parchetului condus de Laura Codruța Kövesi. Să nu uităm că Victor Ponta este cel care a propus, în mai 2013, numirea Laurei Kövesi la șefia DNA.

„Firma TNG inițiază procedurile de arbitraj, căutând o compensație pentru distrugerea sistematică a investițiilor sale în România prin aplicarea de către Guvernul României a unor măsuri extraordinare și care contravin legii. Aceste măsuri includ acțiuni arbitrare ale reprezentanților statului, precum și condamnarea penală pe un caz fabricat la comandă politică și reținerea inumană a domnului Dan Adamescu, fostul președinte al grupului TNG, împreună cu urmărirea penală a fiului său, directorul Nova Group, domnul Alexander Adamescu“, se arată în întâmpinarea depusă la ICSID.

Legăturile dintre Remus Borza și Speranța Munteanu:

Insolvenţa societăţii World Trade Center Bucureşti SA (WTC) reflectă, aproape în oglindă, situaţia cu care se confruntă în prezent ziarul „România liberă“. Cel puţin din punct de vedere al serviciilor financiare pe care şi le oferă, încrucişat, Remus Borza şi Speranţa Munteanu.

La data de 8 iunie 2011, prin decizia Tribunalului Bucureşti, World Trade Center Bucureşti SA intra în procedură de insolvenţă. Ca administrator judiciar al WTC a fost numită atunci societatea de insolvenţă Assistance Insolv SPRL, deţinută şi controlată de Remus Borza.

Deşi aveau posibilitatea să numească la conducerea executivă a World Trade Center Bucureşti SA unul dintre directorii deja existenţi, Remus Borza şi partenera sa din Assistance Insolv SPRL, Nicoleta Munteanu, au decis să o angajeze în funcţia de administrator special pe Speranţa Munteanu. Atât de special era administratorul Speranţa Munteanu, că Remus Borza i-a fixat un salariu de 6.750 de euro/lună. Bani plătiţi din veniturile unei firme ce avea probleme financiare. În paralel, Speranţa Munteanu era angajată şi la KPMG România.

Plăţile de 6.750 de euro/lună, anulate de instanţă

Activitatea probabil deficitară depusă de firma lui Borza, salariul enorm oferit Speranţei Munteanu, precum şi retribuţia imen-să solicitată i-au determinat pe unii dintre creditorii World Trade Center Bucureşti SA să se adreseze instanţei. Astfel, la data de 16.12.2011, prin sentinţa din dosarul 56233/3/2011, a fost anulat procesul-verbal prin care Speranţa Mun-teanu era numită admi-nistrator special la World Trade Center Bucureşti SA cu un salariu de 6.750 euro pe lună.

În paralel, Tribunalul Bucureşti a fost solicitat de Fondul Proprietatea, creditor majoritar, să înlocuiască firma lui Remus Borza, Assistance Insolv SPRL, din calitatea de administrator judiciar la World Trade Center Bucureşti SA.

De ce clica Remus Borza, Victor Ponta și Speranța Munteanu

Jurnalistul Dan Popa, de la publicatia hotnews.ro, a publicat în anul 2012 un articol amplu despre Remus Borza sub titlul „Cine este Remus Borza, avocatul care va gestiona afacerile de miliarde ale Hidroelectrica? Mare Orator al Marii Loji Naționale din România și coleg de facultate cu premierul Victor Ponta“ și redăm mai jos:

„Mare Orator al Marii Loji Naționale din România și coleg de facultate cu actualul premier Victor Ponta – ambii absolvind Facultatea de Drept în 1995, Remus Borza – administratorul judiciar numit în dosarul insolvenței Hidroelectrica – este un băimărean stabilit în București la puțină vreme după absolvirea facultății. El coordonează Grupul Borza și Asociații, care deține două societăți de insolvență, Euro Insol SPRL și Assistance Insolv SPRL, situate între primele 5 firme de insolvență din România, gestionând active ce depășesc 850 milioane de euro.“

Societatea Euroinsol este cea care a cerut, fără să conteste „raportul de evaluare“ al mărcilor „România liberă“ și „Academia Cațavencu“ achitate către Medien Holding de către grupul TNG – reîntoarcerea acestora în grupul Medien Holding aflat în insolvență.

Amintim că administratorul judiciar al Hidroelectrica Remus Borza a fost condamnat definitiv, în februarie 2015, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la 1 an de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese în 34 de cazuri.

Despre „România liberă“

În anul 1988, un grup de jurnaliști români a sfidat dictatura ceaușistă, tipărind un ziar care își propunea să fie o alternativă la presa subordonată regimului comunist: „fiecare să poată spune sincer ce dorește și ce gândește“. Aventura, deși planificată în detaliu, le-a atras ziariștilor arestarea și domiciliul forțat, după ce au fost trădați chiar de un membru al rețelei de distribuție a publicației.

Petre Mihai Băcanu, pe atunci șeful secției Eveniment, la ziarul „România liberă“, Anton Uncu, de asemenea ziarist la RL, Mihai Creangă, jurnalist la „România Pitorească“ și prieten al celor doi, tipograful Alexandru Chivoiu, de la Combinatul „Casa Scânteii“ și inginerul informatician Ştefan Rădulescu Maier au lucrat opt luni la ziarul „România“, catalogat de regim drept „publicație clandestină cu conținut dușmănos“.

Implicarea lui Dan Adamescu în salvarea ziarului „România liberă”

În noiembrie 2004, acționarii ziarului „România liberă” erau:

WAZ Balkan 71,72%,

Dan Adamescu 21,68%,

Alții 6,6%

În noiembrie 2004, încercarea WAZ, grupul german care deținea peste 70% din acțiunile „României libere”, de a modifica linia ziarului și procedurile de lucru s-a soldat cu o revoltă în redacție. În frunte cu Petre Mihai Băcanu, ziariștii de la „România liberă” au afirmat că măsurile luate de WAZ reprezintă o încercare a PSD de a acapara ziarul. Partea germană a replicat că nu dorește decât să instituie la „România liberă” proceduri de tip occidental. În aceste condiții, o parte din acțiunile „României libere” au fost cumpărate de Dan Adamescu.

Apelul „României libere”

„România liberă” a făcut apel la Administrația americană de a nu privi pasiv la preluarea ostilă a acestui ziar de către Deep State. Așa cum din corespondența ambasadei americane la Bucuresti reiese în mod clar că acest ziar, ziarul „România liberă”, este un ziar independent și susținător al democrației și al instituțiilor de drept ale statului, tot așa nici politicienii adevărați și dedicați valorilor democratice nu se pot deroga de la cursul de drept și nu pot privi pasiv la biruința Securității prin preluarea prin „furt” a acestui ziar. Dan Adamescu a fost torturat în închisorile din România, având o soartă mult mai tragică decât cea a lui Petre Mihai Băcanu. Redacția nu și-a schimbat crezul, ci a continuat demersul jurnaliștilor conduși de Petre Mihai Băcanu: să apere drepturile fundamentale ale omului, libertatea de exprimare și democrația împotriva ororilor Securității și, mai nou, a Noii Securități de tip Deep State.

Redacția „România liberă”