Investițiile controversate din epoca Mazăre continuă în Constanța

de Cristian Hagi

Investițiile controversate din epoca Mazăre continuă în Constanța

În primăvara lui 2012, un apel telefonic de la Primăria Constanța anunța că Radu Mazăre invită presa în oraș, în mai multe locuri. Presă pe care primarul de atunci a dus-o să vadă cum trăiesc, în niște colibe sau garaje, condiții inumane, mai multe familii. Scopul vizitei: înțelegerea nevoii de a construi un campus social pentru persoanele fără casă, campus care fusese aprobat din 2011 de către consilierii locali.

În iunie 2012 aveau să apară primele blocuri. În prima etapă au fost construite 33 de blocuri cu un număr total de 2.376 de unități. În 2013, Mazăre anunța că va mai construi 17 blocuri.

Campusul, mândria lui Mazăre

Cartierul a devenit la scurt timp atât un motiv de nemulțumire pentru locuitorii din zonă, cât și un motiv de mândrie pentru primarul PSD. Oamenii au reclamat că, de când au fost populate blocurile, au crescut furturile, au reclamat mizeria și zgomotul. Agenții imobiliari spun că blocurile din zonă, altădată extrem de căutate de cumpărători, nu se mai pot vinde decât la prețuri mai mici decât cel al pieței și nici așa nu există o cerere prea mare. „Prețurile au scăzut sensibil în cartierele Tomis Nord și Inel I“, spunea Marian Mureșanu, managerul unei agenții imobiliare.

Mazăre se lăuda cu acest cartier atât colegilor (l-a adus pe premierul Ponta în vizită), cât și străinilor, pe care de asemenea îi aduce în vizită. „Când am dat în folosinţă acest cartier am fost certat, oamenii din zonă s-au speriat dar, pe urmă, şi-au dat seama că lucrurile sunt sub control. La ora actuală, «Henri Coandă» este cel mai sigur şi cel mai liniştit cartier din oraş. În incinta cartierului au un magazin cu produse mai ieftine, au o bisericuţă şi există şi un punct administrativ datorită căruia totul este ţinut sub control ca să fie civilizaţie şi linişte“, le-a explicat Mazăre invitaţilor.

Proiectul, continuat de actualul primarul

Proiectul lui Radu Mazăre a fost continuat de actualul primar, Decebal Făgădău, care a fost viceprimar timp de șase ani în mandatul lui Mazăre. Se vorbește despre extindere din anul 2014. În aprilie 2017, Primăria Constanța a emis autorizația de construire pentru extinderea cu alte zece blocuri a campusului social „Henri Coandă“, cu parter și două etaje. În total, este vorba de 570 de unităţi locative cu un dormitor, două dormitoare şi trei dormitoare. Acestea sunt dotate cu lavoar și baterie, duș, vas WC, mobilă de bucătărie, plită electrică cu două ochiuri, minifrigider și spălător, paturi și saltele. Valoarea plătită de primărie: 34.334.746 lei fără TVA, adică 40,8 milioane lei, TVA inclusă.

Asta înseamnă 6% din bugetul (fără excedent) al municipiului Constanța pe anului 2017 (666 milioane lei). Pe 9 iunie 2017, Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat (RAEDPP), care se ocupă de lucrări, a mai atribuit un contract, pentru lucrări suplimentare, în valoare de 1.061.460 lei, fără TVA. Beneficiare sunt cele două firme care au câștigat și primul contract, respectiv ABC Val SRL Constanţa şi House Consult SRL Bucureşti.

Săracii au voie să aibă Dacia

Campusul “Henri Coandă“ este destinat persoanelor nevoiașe. Sunt trei categorii de beneficiari: care nu plătesc niciun leu, care plătesc numai utilitățile și care plătesc o anumită chirie. Nu trebuie să fii chiar sărac lipit. Se acceptă să ai o mașină cu capacitate cilindrică mai mică decât 1.600 cmc sau o Dacie, dar și o cotă parte de 1/4 din altă locuință sau chiar terenuri agricole. De altfel, primăria a amenajat parcări la marginea cartierului și a asfaltat cu grijă tot campusul, lucru pe care nu l-a făcut în cartierele noi ale orașului.

Proiectul pentru care Mazăre a ajuns în închisoare

Radu Mazăre este judecat pentru luare de mită şi trei fapte de fals în declaraţii în dosarul construirii campusului “Henri Coandă“, alături de omul de afaceri israelian Avraham Morgenstern, administrator unic al firmei Shapir Structures, judecat pentru dare de mită. Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, Morgenstern i-ar fi dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Anchetatorii susţin că, din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o bancă din Israel. „Banii, primiţi în mai multe tran-şe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off-shore, conturi deschise la bănci din străinătate“, spun procurorii. În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre ar fi iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri. În ce priveşte acuzaţiile de fals în declaraţii, procurorii au stabilit că, în declaraţiile de avere depuse în perioada 2011-2012, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.

Curtea de Apel București a decis, pe 12 iunie 2017, arestarea în lipsă a lui Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat, în primă instanță, la 12 ani de închisoare, într-un alt dosar, în care este acuzat de o evaziune fiscală de 10 milioane euro, în urma unor contracte cu RAEDPP și o societate comercială a Consiliului Local Constanța.

SCOP. Între proiect social și miză electorală

Locuitorii din „Henri Coandă“ au fost cei mai vocali apărători ai lui Radu Mazăre, atunci când acesta a fost arestat pentru luare de mită și băgat la „beciul domnesc“. O parte din ei au venit atunci în fața primăriei și au scandat lozinci pro-Mazăre, declarându-se gata să meargă în București pentru a fi aproape de binefăcătorul lor. „DNA, «Henri Coandă» va lupta“, „La greu, la bine, noi suntem cu tine“ sunt numai câteva din lozinci. Oamenii de aici și-au păstrat obiceiul de a vota cu PSD. La alegerile locale din iunie 2016, candidatul PSD a fost votat în această circumscripție de 72,11% din alegători (aproape dublu față de procentul cu care a câștigat), spre deosebire de contracandidatul său cel mai important, Vergil Chițac, PNL, care a obținut numai 11,33% din voturi.

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate