€4.6321 $3.9175 £5.2408

Orașele de succes ale României creează o rețea a inovării. Bazele rețelei au fost puse de Cluj-Napoca, Oradea și Sibiu

România va avea, pentru prima oară, o rețea de orașe performante în diferite domenii care acceptă să coopereze pentru a atrage împreună fonduri europene.

Claudiu Padurean 0 comentarii

România va avea, pentru prima oară, o rețea de orașe performante în diferite domenii care acceptă să coopereze pentru a atrage împreună fonduri europene.

Mai mulți primari au acceptat să lase la o parte rivalitățile tradiționale dintre orașe, precum și orgoliile locale, pentru a împărtăși experiența acumulată și pentru a face schimb de bune practici. În această rețea vor intra, pentru început, orașe precum Clujul, Sibiul sau Oradea, dar și Timișoara.

Ideea a fost lansată de către echipa care a gestionat candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. În finala competiției pentru acest titlu au intrat patru orașe: Timișoara, Clujul, Baia Mare și Bucureștiul. Titlul de viitoare Capitală Culturală Europeană a revenit Timișoarei, după trei runde de vot în care Clujul și capitala Banatului au fost la egalitate, astfel că votul decisiv i-a aparținut președintelui juriului, Steve Green, care a decis să aleagă Timișoara.

În Cluj, pierderea titlului a provocat la început o frustrare imensă, apoi administrația locală a decis să pună în practică programul candidaturii Clujului și să realizeze programul cultural ca și cum acest oraș ar fi fost câștigător. În acest context, echipa care a gestionat candidatura Clujului a format o entitate numită Centrul Cultural Clujean, care a invitat orașele performante să formeze o rețea europeană a comunităților ce acceptă să așeze cultura la fundamentul dezvoltării lor.

Prestație dezamăgitoare

Ideea este încurajată de Banca Mondială, care crede că aceste orașe pot deveni poli regionali de dezvoltare și, totodată, locomotive pentru economia României. Și aceasta cu atât mai mult cu cât studiile Băncii Mondiale arată că aceste orașe se numără printre cele mai atractive din România. În rețea a fost invitat și Bucureștiul, însă nici primarul general, Gabriela Vrânceanu-Firea-­Pandele, nici vreun viceprimar nu au participat la conferință, ci au fost ­trimiși reprezentanți ai ARCUB, care au avut o prestație mai curând dezamăgitoare: printre punctele „forte” prezentate s-au numărat șapte festivaluri organizate din bani publici, care au strâns în total peste 200.000 de participanți – cam jumătate cât Untold.

De asemenea, Astrid Fodor, primarul din Sibiu, s-a declarat surprinsă de numărul imens de angajați al acestei structuri: 75, în condițiile în care Sibiul are doar șapte oameni care gestionează întreg programul Agenda Culturală, care include evenimentele co-finanțate sau în care Primăria Sibiu este partener, și în condițiile în care acest oraș găzduiește evenimente culturale majore pe plan european, precum Festivalul Internațional de Teatru Sibiu.

Clujul va miza pe inovare

În cadrul conferinței prilejuite de crearea acestei rețele, primarii municipalităților care au acceptat provocarea au mărturisit că au avut de învățat din experiența altora. De exemplu, primarul din Cluj, Emil Boc, a declarat că s-a inspirat din experiența municipiului Oradea atunci când a decis să stimuleze reabilitarea monumentelor istorice și din cea a Sibiului atunci când a hotărât să stimuleze arta stradală. Primarul din Cluj, Emil Boc, a adăugat că Clujul va miza pe inovare și pe ecomobilitate pentru a-și defini viitorul.

„În timp ce industria auto a dus la construcţia de maşini care merg cu 270-280 de kilometri la oră, prin oraş am ajuns să circulăm cu o viteză sub nivelul trăsurilor din secolul XIX, din cauza traficului, aglomeraţiei, din cauza problemelor subsecvente pe care aglomeraţia maşinilor le creează. Şi atunci, de acolo a început problema: ajungem să circulăm în marile oraşe aşa cum era în secolul XIX cu trăsurile, s-a înmulţit numărul persoanelor care se îmbolnăvesc datorită poluării mediului, de asemenea, faptul că nu facem suficientă mişcare şi ne urcăm în maşină, cu consecinţele pentru sănătate şi lumea şi-a dat seama. Stop! Nu se mai poate!”, a spus Emil Boc. El a adăugat că „nimeni nu deține monopolul adevărului și toți avem de învățat unii de la alții, mai ales în administrația publică. Trebuie să împărtășim lucrurile bune pe care încercăm să le promovăm”.

Șansa unei infrastructuri bune

Emil Boc a mai declarat că „Clujul a plecat într-o direcție prin care încearcă să-și consolideze avantajele competitive pe care le are: talente locale, prezența celor 100.000 de studenți, a universităților clujene, inovare, cercetare, dezvoltare, IT - domenii care conferă Clujului șansa de a fi un oraș competitiv. Are șansa unei infrastructuri mai bune decât în alte părți ale țării, cu un aeroport bine conectat în Europa. Infrastructura nu este perfectă, dar are un ritm bun de dezvoltare. Inovarea reprezintă cea mai importantă premisă a dezvoltării orașului, iar conceptul de smart city înseamnă un «sistem de sisteme», care pune calitatea vieții în centrul sistemului de referință. Obiectivul nostru este de a fi orașul cu cea mai bună calitate a vieții din România”, a spus Emil Boc.

Clujul deja s-a înscris în cursa pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării peste 10 ani, în condițiile în care în 2015 a fost Capitala Europeană a Tineretului.

Oradea, în Rețeaua Europeană a Orașelor Art Nouveau

Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a declarat că modelul Clujului l-a inspirat atunci când a decis să refacă sistemul de iluminat public și să instaleze stâlpi care sunt ei înșiși obiecte de artă industrială. De asemenea, el a adăugat că modelul Sibiului l-a ajutat în revitalizarea unor zone centrale prin intermediul unor evenimente culturale. De asemenea, el a prezentat rețeta folosită pentru a stimula reabilitarea monumentelor istorice. Astfel, cei care doresc pot să primească împrumuturi fără dobândă de la Primărie pentru a reabilita fațadele clădirilor și beneficiază și de scutiri de impozite pe o durată de cinci ani. Cei care nu acceptă să își reabiliteze clădirile sunt supraimpozitați cu 500 la sută, a spus Ilie Bolojan.

„Prima măsură pe care am luat-o a fost să plecăm de la un T zero, în 2009. Atunci, centrul istoric al Oradiei arăta ca gălbenuşul unui ou într-un albuş de blocuri comuniste. Gălbenuşul este constituit din aproximativ 3.000 de clădiri, cu foarte puţine intervenţii în perioada comunistă, ceea ce e un mare avantaj pentru Oradea, unde sunt aproximativ 500-700 de clădiri care au o valoare de patrimoniu”, a declarat primarul Oradiei, Ilie Bolojan.

Inspirație din Bruges și Bratislava

Edilul a adăugat că administrația locală și-a fixat drept obiectiv să aibă un centru distinctiv european. „Am urmărit în zona centrală cinci direcții importante. Prima era să reabilităm fațadele, a doua să gestionăm parcările într-o formulă care să descurajeze venitul cu mașina în zona centrală și să îi favorizeze în principal pe cei care au probleme de rezolvat în centru, și nu pe cei care lucrează acolo. Al treilea element a fost reprezentat de spațiile pietonale, extinderea acestora, blocarea unor străzi, lărgirea trotuarelor. Ne-am inspirat din experiența orașelor Bruges și Bratislava. Al patrulea element a fost cel legat de partea de evenimente și de puncte de atracție în zona centrală. Avem un Muzeu Art Nouveau, într-o casă veche pe care am reușit să o cumpărăm pe bucăți, precum și un Muzeu al Masoneriei, pentru că acolo s-a format în 1860 o ligă masonică, Liga Sfântul Ladislau, și am reușit să cumpărăm această clădire care nu s-a distrus iremediabil. Vom renova aceste clădiri cu bani europeni. Al cincilea element este să schimbăm funcțiunile din zona centrală: să scoatem de acolo magazinele second-hand, casele de amanet și jocurile de noroc, pentru că, dacă livrezi un anumit tip de servicii, acestea atrag un anumit tip de public. Dacă ai case de amanet și păcănele, vă dați seama că îi aduci pe toți disperații în centru și acest tip de public nu este exact publicul care să aducă un plus de calitate în centrul istoric, a spus Ilie Bolojan.

Oradea a reușit să intre prin aceste demersuri în Rețeaua Europeană a Orașelor Art Nouveau, ceea ce a dus la prioritizarea investițiilor pentru a pune în valoare acest tip de patrimoniu. Urbaniștii consideră că una dintre cele mai reușite reabilitări ale unui monument istoric din România este cea a Palatului Vulturul Negru, una dintre cele mai reușite expresii ale Art Nouveau din Oradea.

Puteți citi ziarul integral AICI

Citește totul despre:

loading...
Loading...