Proiectul fostului baron local de Brăila va fi pus în practică. Podul peste Dunăre al lui Gheorghe Bunea Stancu a învins tunelul lui Marius Stan

de Adrian Bărbulescu

Proiectul fostului baron local de Brăila va fi pus în practică. Podul peste Dunăre al lui Gheorghe Bunea Stancu a învins tunelul lui Marius Stan

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila se lăuda cu intenţia de a construi un pod peste Dunăre, care să lege Moldova de Dobrogea. Un proiect concurent, care presupunea săparea unui tunel pe sub fluviu, avea şi fostul primar al municipiului Galaţi Marius Stan.

Într-un final, când niciunul dintre cei doi foşti baroni locali nu mai este în funcţie, a învins varianta construcţiei podului. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că a transmis Agenției Naționale pentru Achiziții Publice documentația de atribuire pentu execuția unui proiect care cuprinde podul suspendat peste Dunăre, în zona Brăila. După obținerea validării, CNAIR urmează să publice anunțul de participare pentru lansarea licitației publice. Lungimea totală a proiectului este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila-Jijila, cu o lungime 19,095 km, și drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin, în lungime de 4,328 km.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974,30 metri, din care 1.120 m reprezintă deschiderea centrală. La aceasta se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila și 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. 

Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea totală a investiției depășește două miliarde de lei, fără TVA. Podul suspendat peste Dunăre este cuprins în Master Planul General de Transport al României și face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiții Teritoriale Integrate), finanțabile din POIM 2014-2020, Axă Prioritară 2 "Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient".

Ideea tunelului pe sub Dunăre a fost lansată în 2013 de fostul primar din Galaţi. Pe baza hotărârii CLM Galați nr 238/2013, prin care tunelul a fost înscris în lista proiectelor strategice, a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elvețiană Basler & Hofmann AG. Lungimea tunelului urma să fie de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km ar fi realizați prin săpătură deschisă. Tunelul ar fi estimat să coste aproximativ 230 milioane de euro fără TVA.

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate