Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

sursa RL: Mario Garcia pentru România Liberă

sursa RL: Mario Garcia pentru România Liberă

România se plasează pe ultimul loc din UE în materie de inovare.

Este cel puțin jenant faptul că România se plasează pe ultimul loc din UE în materie de inovare. Există o relație direct proporțională între starea cercetării și gradul de dezvoltare al unei țări pe care mulți îl identifică cu PIB-ul.

Corneliu Zeană 0 comentarii

ACADEMIILE ȘI INOVAREA

 

Conf Dr Corneliu Zeana
 
Este cel puțin jenant faptul că România se plasează pe ultimul loc din UE în materie de inovare. Există o relație direct proporțională între starea cercetării și gradul de dezvoltare al unei țări pe care mulți îl identifică cu PIB-ul. Acesta este  însă un indicator economic, foarte important, desigur, dar atunci când acordăm unei țări un anumit loc pe scara globală de valoare umană ar trebui să ținem cont și de gradul de cultură, de civilizație și de nivel educațional.
România nu are nici un laureat Nobel (marele Nicolae Paulescu ar fi strălucit de departe) , este o pată alba pe harta Europei sub acest aspect, lipsește  la știință dar și  la literatură, în timp ce țări cu mult mai mici ca număr de locuitori dețin un palmares semnificativ: Danemarca peste zece, Elveția peste 20 Ungaria 4, Olanda mult peste 10, Cehia, Grecia, Macedonia, Bulgaria, până și minusculul stat Luxemburg are doi premianți Nobel, unul pentru medicină și celălalt pentru fizică.
În schimb, avem academii peste academii, unele dintre acestea, potrivit opiniei Universității București, nu fac decât să deterioreze prestigiul cercetării din țara noastră. Eugen Simion, ( fost de două ori Președintele Academiei Române declară că :parlamentul a înființat academii în care intră de-a valma oameni de știință alături de alții care nu au nimic de a face cu ei și îi onorează financiar. Daniel Funeriu, fost Ministru al Educației are același punct de vedere.
Asociația Europeană a Cadrelor Didactice, fondată la 7 mai 1990, solicit ca, într-o primă etapă, să fie eliminați din toate academiile (nu le mai înșiruim) plagiatorii, cei fără nici o operă științifică propriu zisă (Ion Iliescu și-ar putea afla însă locul într-o Academie a Politicienilor), dar, mai ales cei care au comis fraudă științifică, cea mai blamată formă de furt intelectual, sau falsuri în dosarele depuse (de pildă cărți inexistente dar declarate ca atare). Rămâne deschisă problema condamnaților penali aflați în conducerea unor academii. Toți acești menționați mai sus, ajunși acum academicieni, au prăbușit mai mult decât alții prestigiul științei românești. Sub acest aspect merită pusă sub lupă și Academia României. Fiecare academie are , prin statut, o Comisie de Etică, remunerată, desigur,  dar nici o astfel de comisie nu a deschis dosarele care i-au fost înaintate spre analiză. România este singura țară în care frauda științifică nu este sancționată !
Dacă analizăm aceste academii sub raportul cost-beneficiu ajungem la concluzia că, pe de o parte, sunt deosebit de bugetivore și pe de alta că impietează asupra dezvoltării științei.
Fondurile, deloc neglijabile, repartizate de la bugetul de stat acestor academii care nu au nici o legătură cu Academia Română, sunt repartizate asemeni unei sinecuri viagere către membri. De aici și tentația apartenenței la aceste organisme: banii. Toate societățile științifice din lume se susțin din fonduri proprii  și din donații sau granturi de cercetare. Apartenența la aceste foruri de știință este o onoare în sine, iar membrii achită o cotizație. Interesul bănesc deschide calea imposturii în detrimentul celor cu merite reale. De pildă, în Academia de Medicină deținerea de brevete de invenție certificate OSIM și aplicate este mai degrabă un motiv de respingere, nu de primire în academie. Inventatori de instrumente chirurgicale sau de medicamente, inovatori în tehnicile operatorii etc nu sunt acceptați, în schimb ușile sunt larg deschise plagiatorilor, celor care au falsificat date științifice, inclusiv în lucrări publicate în străinătate, adică celor care prejudiciază și depreciază știința și cercetarea. Aceștia ar trebui să restituie banii încasați prin fraudare.
Sumele alocate Academiei de Medicină, de pildă, ar trebui utilizate pentru cercetarea propriu zisă și pentru susținerea manifestărilor științifice.  Tradiția care începe din perioada antebelică, continuată în bună măsură chiar și în timpurile comuniste, a fost treptat abandonată. Cum își mai justifică existent actualele societăți medicale? Societatea de Chirurgie, unde un Toma Ionescu își prezenta inovațiile sale de valoare universală, cea de Cardiologie , de Medicină Internă etc nu-și mai țin de multă vreme ședințele de comunicări (până în ultimii ani lunare), mai organizează doar congrese inde firmele de medicamente  ocupă aproape întreg programul sub forma unor simpozioane de firmă, de fapt acțiuni de marketing.
Este meritul Societății de Istorie a Medicinei care, din fonduri proprii și cu entuziasmul  lui Nicolae Marcu ține ședințe lunare, veritabile băi de cultură (atât de necesară tuturor medicilor), la care am mai putea aminti și Societatea de Plasmafereză, care, în aceleași condiții ingrate, susține în Amfiteatrul Albastru Heliade Rădulescu de la Academia Română cicluri de conferințe , de asemenea lunare, în cadrul cărora sunt prezentate cele mai recente achiziții din domeniul științelor medicale ( dincolo de afereză). Conferențiarii, personalități având un prestigiu consolidat în știință, vin le la Iași sau Cluj Napoca pe banii lor, adică fac voluntariat, în timp ce Academia de Medicină nu este lipsită de impostori care primesc indemnizații grase de la bugetul țării pentru…nimic.
A venit momentul ca, într-o primă și urgentă etapă, să fie eliminate din acest for persoanele care –i compromit prestigiul, fondurile disponibilizate putând fi dirijate către activitatea științifică reală, începând cu susținerea manifestărilor științifice.

 

Comentarii

loading...