În cazul adulţilor, aceasta se traduce printr-o stare precară de sănătate, când se reduce dramatic capacitatea de apărare împotriva agenţilor infecțioşi (virusuri, bacterii sau paraziţi), iar la copii riscul creşte exponenţial prin expunerea în colectivităţi, unde riscul contractării unor boli infecto-contagioase este foarte ridicat, în special a afecţiunilor respiratorii specifice sezonului rece.
Medicii spun că trecerea de la toamnă la iarnă este un moment sensibil pentru majoritatea copiilor, în contextul în care aceştia au o imunitate scăzută, sunt expuşi circulaţiei germenilor, dar şi frigului şi umidităţii, sau au o alimentaţie săracă în fructe şi legume.
Astfel, aceştia au o rată mai mare de îmbolnăvire, pentru că, în aceste condiţii, căile respiratorii îşi pierd capacitatea de apărare şi devin adevărate „porţi de intrare” pentru virusuri, bacterii şi alţi agenți patogeni.
Imunitate din natură
Pe lângă mecanismele naturale de apărare ale organismului protecţia dată de piele şi mucoase, aciditate gastrică sau lacrimi-, specialiştii în imunologie recomandă o alimentaţie adecvată, care să includă cele mai importante suplimente naturale, cum ar fi vitaminele C şi D3 şi complexul B, zinc, calciu, magneziu, seleniu sau potasiu.
Specialiştii spun că, în fiecare an, copiii pot dezvolta între 4 şi 12 episoade de infecţii acute ale căilor respiratorii, cel mai frecvent fiind vorba despre rinite, faringite, laringite, infecţii virale sau bacteriene care se pot extinde şi complica prin inflamarea urechii medii (otite) sau a sinusurilor (sinuzite).
De temut sunt şi bronşitele sau, mai grav, pneumo-niile. De aceea, se recomandă efectuarea unor consultaţii profilactice periodice, dar şi administrarea unor -vitamine la sfatul
medicului.
Schemele de imunomodulare, esenţiale
Dr. Valeria Herdea, preşedinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, a declarat pentru „România Liberă“ că “schemele de imunomodulare includ substanţe naturale, mergând pe principiul stimulării naturale, care este cea mai puţin nocivă, mai puţin costisitoare şi extrem de bine şi de uşor de adaptat la tradiţie. Vorbim de miere, cătină, măceşe, isop şi de celelalte fructe pe care le avem în arsenalul terapeutic.
Acestea se pot administra în general de la vârsta de un an. Se consideră că până la vârsta de un an copilul este protejat cu laptele de sân, însă personalizat, adaptat şi ţintit la vârstă, la greutate şi la particularităţile celui mic, pentru că poţi recomanda diverse scheme de imunomodulare, dar trebuie să te gândeşti întotdeauna la ce şi cât îşi permite părintele copilului respectiv şi în primul rând la beneficiile medicale concrete”.
În plus, referitor la nou-născuţi, şi în special copiii care sunt alăptaţi la sân, medicul spune că aceştia beneficiază de protecţia laptelui matern: “Se pune ser fiziologic în nasul bebeluşului, se aspiră cu batista şi se pune lapte de mamă.
Acesta poate fi pus şi la nivelul urechilor, atunci când există otite, laptele matern fiind cel mai complex aliment-medicament, pentru că el conţine substanţe care previn îmbolnăvirea şi care cresc imunitatea, în special colostrul. În primele şase săptămâni de la naştere, conţine imunoglobulina A, iar rolul acesteia este recunoscut în lumea ştiinţifică prin faptul că tapetează mucoasele, atât nazală, cât și oculară şi auriculară, şi nu permite fixarea viruşilor. Or, la ora actuală nu prea avem arsenal terapeutic care să lupte împotriva virusurilor deci ne întoarcem la imunomodularea
naturală”.
|
|
