Muzeul Naţional de Artă al României vă invită sâmbătă, 30 august 2014, ora 11.30, la o vizită cu ghidaj gratuit în colecţia profesorului Garabet Avachian la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Garabet Avachian (1907 – 1967) a fost un remarcabil profesor de vioară la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, provenind dintr-o familie pasionată de artă. Verii săi, Béatrice şi Hrandt Avakian, au pus bazele unei colecţii care le poartă numele, regăsită tot la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Garabet Avachian a achiziţionat cele mai importante lucrări între anii 1950 și 1967, urmând criteriul valorii, prin care şi-a desăvârşit gustul pentru artă. Devenit un promotor al „instituţiei” colecţionarului, locuinţa sa a găzduit un număr impresionant de lucrări de pictură românească, obiecte de artă populară, piese de artă decorativă occidentală şi orientală, confirmând înclinaţia acestuia pentru diferite genuri artistice şi arii de civilizaţie.
Domeniul preferat al lui Garabet Avachian a fost pictura, iar cele peste optzeci de lucrări semnate de Theodor Pallady atestă acest lucru. La fel de însemnate sunt lucrări din creaţia lui Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu. Acestora li se alătură o colecţie amplă de icoane pe sticlă, reprezentativă pentru arta populară românească.
Diversitatea colecţiei profesorului Garabet Avachian este subliniată şi de ansamblul de piese orientale (sculpturi în bronz, vase din bronz şi cloisonné), de arta islamică (covoare turceşti şi ceramică persană) şi de selecţia de cristaluri de Boemia din secolul al XIX-lea.
Palatul Romanit
Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit în clădirea fostului Palat Romanit. Edificiul, a cărui construcţie a început în jurul anului 1812, este unul dintre reperele importante ale începuturilor arhitecturii moderne din Bucureşti. Finalizat de către vistiernicul Grigore Romanit (Romanet), al cărui nume îl poartă, palatul a fost supus de-a lungul timpului unor transformări masive, rămânând însă un martor al vieţii politice, sociale şi culturale a capitalei.
Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte
într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic. Din 1986 până în 2009 muzeul a fost deschis parţial pentru public, în diferite formule (corpurile B şi C până în 2002, corpul A în perioada 2003-2009), iar la începutul anului 2009 muzeul a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.
În prezent, în urma unei solide reconstrucţii şi reamenajări, fostul Palat Romanit poate valorifica într-o viziune modernă patrimoniul muzeal pe care îl găzduieşte. Cele 34 de colecţii expuse ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Expunerea lor ţine seama de specificul patrimoniului, urmărind redarea configuraţiei originare a fiecărei colecţii, într-o prezentare coerentă atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice.
Muzeul Colecţiilor de Artă are misiunea de a conserva, dar şi de a pune la dispoziţia publicului un fond reprezentativ pentru fenomenul artistic şi pentru colecţionismul din România, contribuind la formarea şi transferul de valori culturale şi morale. Reunirea în cadrul unei singure instituţii a unor donaţii de certă valoare are rolul de a evidenţia rolul colecţionarilor în viaţa cultural-artistică a ţării.
Muzeul readuce la viaţă perioada interbelică, o perioadă în care se conturează şi se impun renumite colecţii precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Alexandra şi Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Béatrice şi Hrandt Avakian ş.a. Selecţia pieselor stă mărturie nu doar pentru gustul diferiţilor colecţionari, ci şi pentru mijloacele materiale de care dispuneau.
Atenţia multora dintre ei se orientează, în mod explicabil, spre valorile locale confirmate, clasicizate, precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, dar şi spre artiştii ajunşi acum la maturitate artistică: Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă.
Colecţionarii îşi îndreaptă atenţia şi spre lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă de provenienţă occidentală sau orientală. Anumite colecţii se remarcă prin tematica foarte clar definită (colecţia Simu – artă românească şi franceză, colecţia Slătineanu – artă populară, colecţia Béatrice şi Hrandt Avakian – artă decorativă şi orientală, colecţia Marcu Beza – arta Orientului Apropiat), în timp ce altele au un caracter monografic (colecţia Iosif Iser, colecţia Corneliu Baba, colecţia Lucia Demetriade Bălăcescu).
