“Un rol important în istoria poporului român îl are comunitatea romă, cea alături de care românii au convieţuit secole de-a rândul într-o formă paşnică. Această convieţuire a influenţat în mod evident şi viaţa, dar şi cultura celor două comunităţi. Data de 20 februarie reprezintă din 2011 un moment marcant pentru comunitatea romă. În această zi a avut loc în 1856 dezrobirea romilor, aceştia fiind eliberaţi din sclavie în baza actului normativ promulgat de domnitorul Barbu Ştirbey. (…) Chiar dacă robia a fost desfiinţată, reformele guvernelor care au urmat nu au avut în vedere şi integrarea politico-economică a romilor”, se arată în mesajul citit de Dana Varga, consilier de stat în Guvern.
Premierul a precizat că reprezentanţii clasei politice şi opiniei publice au obligaţia de a se angaja să lupte împotriva discriminării.
“Nu sunt de acord cu prejudecăţile existente, uneori şi în spaţiul public, cu privire la romi, deoarece ei au dovedit că pot să aibă succes într-o lume care adesea le-a fost potrivnică. (…) Personal, consider că nimeni nu ar trebui să sufere din cauza etniei sau din cauza prejudecăţilor nefondate ce se întâlnesc la nivelul comunităţii în care trăim. Instituţiile naţionale precum şi toţi reprezentanţii clasei politice şi opiniei publice au obligaţia de a se angaja să lupte împotriva discriminării şi să îmbunătăţească integrarea persoanelor de etnie romă”, a mai spus premierul în mesajul său.
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a apreciat că “romii au îmbogăţit patrimoniul convieţuirii noastre”.
“Acum două zile, la marcarea zilei dezrobirii romilor, am fost martorul participării reprezentanţilor cvasi-totalităţii grupurilor etnice din Parlamentul României. Au văzut în prezenţa şi în mesajele transmise de politicieni şi autorităţi, cel puţin la nivel declarativ, sprijinul acestora pentru o nouă paradigmă a conştientizării şi prezentării valorilor minorităţii rome. (…) Simbolul acestei noi paradigme este considerat a fi înfiinţarea, prin implicarea şi cu sprijinul statului român, a unui muzeu al civilizaţiei şi tradiţiilor rome”, a spus Sergiu Nistor.
Ciprian Necula, preşedintele Asociaţiei Romano ButiQ, a apreciat că dezbaterea reprezintă un eveniment inedit în România.
“Este un eveniment inedit în România, vorbesc despre contribuţia romilor la dezvoltarea statului român, respectiv, dacă ne uităm în istorie, vom vedea care sunt contribuţiile romilor la ceea ce România înseamnă astăzi, nu numai contribuţii eroice, soldaţii morţi pe front, pentru că şi ei sunt de menţionat, dar şi contribuţiile sociale. Imaginaţi-vă ţăranul român fără fierarul rom, nunta românească sau un eveniment public fără lăutarul rom şi multe altele. Avem multe astfel de exemple, dar şi la 1918, fiindcă vorbim de centenar, au fost peste 10 întâlniri în Transilvania prin care romii şi-au arătat loialitatea faţă de statul român, ceea ce a contat foarte mult în procesul de unire a României cu Transilvania. Minorităţile şi-au arătat cam toate sprijinul, iar romii au fost printre primii. În ianuarie au avut loc primele întâlniri locale şi primele declaraţii publice de susţinere a proiectului România Mare. Deci, încă din 1918 romii erau organizaţi, participau la viaţa publică – la nivelul lor – cerând aceleaşi drepturi ca şi astăzi – drepturi de locuire, şanse egale, educaţie”, a declarat Ciprian Necula.
La sesiunea de comunicări au participat ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, secretarul de stat în MAE George Ciamba, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Mădălin Voicu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Daniel Rădulescu.
