€4.6321 $3.9175 £5.2408

Liviu Voinea

Atenție la creșterea dobânzilor! Cele cinci mari vulnerabilități financiare ale României

Derapajele și incertitudinile în politica fiscal-bugetară, gradul tot mai mare de îndatorare a populației, dar mai ales creșterea dobânzilor pentru creditele luate de statul român, de bănci și de firme sunt principalele riscuri semnalate de BNR.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Î

mprumuturile vor costa tot mai mult la nivel mondial, ceea ce va afecta îndeosebi economiile emergente, cum este cea a României. În plus, riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente se situează la un nivel ridicat, inclusiv pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice, iar acesta este cel mai ridicat risc la adresa stabilității financiare a României, conform Băncii Naționale a României (BNR).

 

Era dobânzilor joase, la final

 

Acesta este de fapt riscul de credit, sau riscul creșterii ratei dobânzii, declanșat de politicile monetare ale economiilor dezvoltate, de incertitudinile externe și de modul în care piața reacționează la acestea, a explicat ieri Liviu Voinea, viceguvernator al BNR. În context, riscul de credit se referă la creșterea costului finanțării externe, atât pentru statul român, cât și pentru sectorul bancar și pentru firme. „Observăm că, în ultimele luni, acest risc a și început să se materializeze. (…) Deși cu viteze diferite și cu excepții notabile (Banca Japoniei, de exemplu), devine din ce în ce mai clar că era dobânzilor joase se apropie de sfârșit. Economiile emergente sunt de obicei afectate când cresc dobânzile în economiile dezvoltate, și este esențial ca astfel de episoade să le găsească în bună ordine internă”, a declarat Liviu Voinea.

 

Venituri temporare și cheltuieli permanente

 

Tocmai de aceea este preocupantă tensionarea echilibrelor macroeconomice în România, fenomen care a continuat să se manifeste în perioada de la ultimul Raport, prezentat în luna mai, potrivit acestuia. „Principalul factor de creștere economică a fost reprezentat de consumul intern, în timp ce balanţa externă a contribuit negativ din cauza adâncirii deficitului balanţei bunurilor. Investiţiile nu au avut un aport semnificativ la creşterea economică”, a mai spus viceguvernatorul BNR. Potrivit acestuia, „este îngrijorătoare evoluția deficitelor gemene (deficitul fiscal și cel de cont curent), care semnalizează tocmai caracterul peste potențial al creșterii economice actuale, ceea ce poate periclita stabilitatea financiară pe termen mediu”. Liviu Voinea a explicat că atunci când se înregistrează creștere economică peste potențial, este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale.

Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial sunt temporare, întrucât vor scădea când economia va reveni la ritmul de creștere normal. Astfel, ele nu vor mai putea finanța cheltu-ieli permanente, cum sunt cele cu asistența socială (în principal pensiile) și salariile publice, care, în 2016, au reprezentat 57,4% din totalul cheltuielilor bugetare, iar anul acesta au crescut și mai mult. 

 

Niveluri de îndatorare îngrijorătoare

U

n alt risc important la adresa stabilității financiare a țării este creșterea îndatorării populației, pe fondul ratelor reduse de dobândă, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate mai ales pentru cei cu venituri mici, în contextul creșterii preconizate a dobânzilor. „Având în vedere faptul că aproape 30 la sută din debitorii cu credite ipotecare au venituri între salariul minim și cel mediu, o proporție semnificativă a populației înregistrează niveluri de îndatorare îngrijorătoare în cazul unor evoluții adverse”, notează Liviu Voinea (foto). Potrivit acestuia, faptul că această creștere a gradului de îndatorare a populației are loc în timp ce economia înregistrează rate mari de creștere „ne arată problemele creșterii economice: este dezechilibrată și accentuează inegalitatea între grupurile sociale”.

Vicepreședintele BNR a mai atras atenția că aceste riscuri pot fi „accentuate de o stare de incertitudine determinată de schimbări majore, insuficient pregătite și explicate, în mixul de politici publice. Incertitudinea amână investițiile și crește preferința pentru lichiditate – iar prețul preferinței pentru lichiditate este rata dobânzii”.

 

Creanțe și insolvențe mai multe

 

Un alt risc sistemic identificat îl reprezintă disciplina scăzută de plată din economie. Acest lucru se reflectă în capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale, în special la nivelul microîntreprinderilor, dar și în reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent. 

Reprezentantul BNR mai arată că, în timp ce băncile și-au redus vulnerabilitățile din bilanț, prin curățarea portofoliului de credite neperformante, nu același lucru  s-a întâmplat în bilanțul firmelor. Astfel, vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat chiar și în condiții de creștere economică peste potențial.   

 

Credite

Românii s-au înprumutant iar pentru case

Un risc de intensitate mai scăzută, dar legat de creșterea îndatorării populației, se referă la prețurile bunurilor imobiliare. „Accelerarea creșterii preţurilor imobiliare reprezintă în continuare un risc pentru sectorul bancar, în contextul în care expunerile instituţiilor de credit în legătură cu piaţa imobiliară sunt substanţiale. Prețurile locuințelor au avut o dinamică pozitivă, dar semnificativ mai redusă decât în numeroase țări din UE, pe fondul creșterii veniturilor populației, îmbunătățirii așteptărilor viitoare ale indivizilor privind situația financiară şi menținerii ratelor de dobândă la valori extrem de reduse”, a explicat Liviu Voinea.

 

Demografie

Emigrația accentuează problemele

 

„Aceste cinci riscuri ciclice sunt potențate de o problemă structurală, fundamentală, nu doar a economiei, ci a societății românești: problema demografică. Aceasta este generată pe de o parte de declinul natural al populaţiei, iar pe de altă parte de fenomenul emigrației. Deşi România înregistrează cel mai mare nivel al PIB din ultimii 25 de ani, fenomenul emigraţiei continuă, iar populaţia îmbătrâneşte. Sporul natural negativ al populaţiei s-a adâncit semnificativ în ultimii ani, România înregistrând una dintre cele mai ridicate valori din UE, în timp ce emigraţia este endemică. Mai mult, fenomenul emigraţiei afectează și profesiile cu pregătire profesională înaltă, cum ar fi domeniul medical. Se creează astfel presiuni care contribuie la accentuarea tensiunilor asupra echilibrelor macroeconomice şi limitează PIB-ul potențial”, mai notează BNR. 

Loading...