La începutul anilor 2000, rețeaua de distribuție a apei potabile în Capitală înregistra pierderi de aproximativ 50%. Practic, din fiecare litru de apă livrat către consumator, jumătate de litru se risipea pe drum. Astăzi, pierderile sunt mai mici de 25%, susține compania Apa Nova.
Infrastructura subterană veche și fenomenele meteo extreme din ce în ce mai frecvente sunt două dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Capitala. „Dacă, pe vremuri, în București aveam ploi diluviene odată la 30-40 de ani, acum avem și câte două pe an. Schimbările climatice nu sunt o glumă”, a declarat Mădălin Mihailovici, director general Apa Nova, în cadrul conferinței „Provocările infrastructurii de apă și canalizare în spațiul dunărean“, organizată sub patronajul Academiei de Științe Tehnice din România, Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunării și AGIR.
Mihailovici a amintit de ultima ploaie din luna iulie a acestui an, când rețeaua de canalizare a Bucureștiului a fost tranzitată de 12,5 milioane de metri cubi de apă în 27 de ore. Spre comparație, a adăugat directorul Apa Nova, Lacul Morii are un debit maxim de 12 milioane de metri cubi de apă.
Cât despre infrastructura de apă și canalizare, Mădălin Mihailovici spune că este, într-adevăr, foarte veche, dar că înlocuirea ei completă ar fi aproape imposibilă în acest moment. „Sunt mii de kilometri de rețea, costurile ar fi enorme, iar viața și activitatea orașului ar fi blocate pentru mai mulți ani“, a precizat directorul Apa Nova.
Cu aceleași probleme se confruntă majoritatea capitalelor europene, nu doar Bucureștiul. Prezent la conferință, Wolfgang Zerobin, directorul companiei de apă din Viena, a spus că „reparațiile sistemelor de alimentare cu apă și canalizare sunt o poveste fără sfârșit, care implică alocarea unor resurse foarte mari peste tot în lume”. „Schimbările climatice au efecte asupra tuturor aspectelor funcțio-nării sistemelor, ridicând provocări atât în ceea ce privește menținerea calității apei furnizate, cât și în ceea ce privește funcționarea canalizării. Și în Viena, și în orice altă capitală, în timpul unor ploi foarte puternice, există acumulări de apă și inundații”, a adăugat Wolfgang Zerobin.
Investiții în infrastructură
Soluțiile pentru București ar fi investițiile punctuale în infrastructură și cele pe termen lung în tehnologie, este de părere Mădălin Mihailovici, directorul general Apa Nova.
Rețeaua de canalizare, de pildă, înregistra pierderi de 50% în anii 2000. „De atunci și până astăzi am investit 400 de milioane de euro. Astăzi, randamentul rețelei este de 76,5%, adică peste trei sferturi din apa livrată ajunge la consumator. Pierderile, deci, au scăzut sub 25%. În contractul încheiat între Apa Nova și Primăria Capitalei, una dintre condițiile pe care trebuia să le îndeplinim era să creștem randamentul rețelei până la 67% până la sfârșitul anului 2017. Suntem cu 10% peste“, a precizat Mihailovici.
O altă investiție punctuală a fost preluarea de către companie a principalului colector de apă uzată de la Administrația Națională Apele Române. „Acest colector, pe care noi îl numim casetă, are o lungime de 43 de kilometri, iar când l-am preluat era în proporție de 65% blocat. Am găsit mai mult de 25 de blocaje principale, care ar fi provocat inundații pe străzile Bucureștiului la prima ploaie mai serioasă. L-am curățat cu eforturi considerabile și acum funcțio-nează foarte bine“, a adăugat directorul Apa Nova.
De asemenea, stația de epurare Glina a fost preluată de Apa Nova în 2011, iar până în 2012 a investit în ea 23 de milioane de lei, randamentul crescând de la an la an. În 2016, de exemplu, cantitatea medie de poluanți reținută la stația Glina a fost de 357,52 tone/zi.
”Avem aceleași provocări și dialogul este important pentru soluții optime, iar instrumentele sunt inovarea și tehnologia, dar și educația civică. Noi va trebui să ne adaptăm naturii, și nu invers. Ne plac orașele vechi, fotografiem încântați fiecare colț de istorie, dar sub aceste orașe tot istoria ne-a lăsat o infrastructură veche.
„Mai auzim că s-a surpat asfaltul în Florența sau că sunt evacuați parizieni din calea inundațiilor – și abia atunci ne amintim că nu suntem nici deasupra istoriei și nici deasupra naturii. Asta e provocarea cea mare, adaptabilitatea. Trebuie să pricepem că nu suntem deasupra naturii, că trebuie să ne adaptăm modul de trai, tehnologia, atitudinea, tot, la aceste schimbări“, a punctat Mădălin Mihailovici.
Apa de la robinet, mai bună decât cea la PET
În ceea ce privește calitatea apei de la robinet, Apa Nova susține că ea trebuie să respecte 55 de parametri fizici, chimici, biologici și microbiologici, iar dacă un singur parametru nu respectă valorile stabilite, uzina se închide automat. Apa potabilă este verificată în 56 de puncte de control stabilite de Direcția de Sănătate Publică și în 181 de puncte de control computerizate ale Apa Nova. Prezent la conferință, președintele Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, a declarat că bea cu încredere apă de la robinet, care este mult mai bună decât apa îmbuteliată la PET.
Cât despre mirosul de clor care se simte uneori de la apa de la robinet, Apa Nova spune că acest lucru este normal. Clorul se utilizează la dezinfecția apei potabile, iar cantitățile utilizate sunt atent controlate. „Prezența clorului în apă garantează că apa este potabilă, fără microorganisme și bună pentru consum”, a completat compania.
