Cele trei firme deținute în România de Vienna Insurance Group (VIG), companie al cărei cel mai mare acționar este Primăria Vienei, au adus, în 2016, venituri cu aproape 23% mai mari decât în anul precedent.
Importanța României pentru grupul austriac Vienna Insurance Group începe să fie din ce în ce mai mare, în condițiile în care afacerile din toate celelalte țări unde VIG este prezent au scăzut sau au crescut doar marginal. Cu o companie care “mătură” tot ce înseamnă contracte cu statul, una care a preluat aproape integral portofoliul de RCA al Astra Asigurări, uitând să mai plătească și daune, și cu încă o firmă care, după ce a concediat aproape toți angajații, anunță că vrea să se dezvolte prin preluarea unei afaceri care i-a fost refuzată aceleiași Astra Asigurări, compania Vienna Insurance Group o duce din ce în ce mai bine în România.
În 2016, anunță VIG, primele brute subcrise de Omniasig, Asirom și BCR Asigurări de Viață au urcat cu aproape 23%, ceea ce plasează România în topul celor mai bune afaceri ale VIG, la distanță mare de toate celelalte țări unde este prezentă.
De exemplu, în Austria, afacerile lor au scăzut cu cu aproape 3%, în Polonia, țară care are o companie cu capital autohton extrem de puternică (PZU), afacerile VIG au scăzut cu peste 2%, iar în Slovacia cu 1,8%.
Avântul luat de afacerile VIG din țara noastră a coincis cu falimentul Astra Asigurări, principalul său concurent. La nici o lună după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis, în august 2015, să ridice licența societății de asigurări printr-o măsură controversată, Asirom VIG și-a schimbat conducerea, aducând un slovac și a intrat în cea mai agresivă perioadă a sa de la înființare până în acel moment.
Asirom domină piața RCA
Dintr-o companie apatică, ce abia mai reușea să se mențină în top 10 al asigurătorilor, Asirom ajungea, la jumătatea anului trecut să domine piața RCA și să ocupe a doua poziție în topul după primele brute subscrise pe întregul segment de asigurări generale.
Asirom a încheiat anul trecut cu prime brute subscrise de peste un miliard de lei, mai mult decât dublu față de anul 2014, ultimul în care Astra Asigurări a fost prezentă integral pe piața locală.
Conducerea Asirom nu a făcut un secret din faptul că a înghițit cea mai mare parte a conturilor de RCA lăsate în urmă de Astra. Subdimensionată în ceea ce privește personalul specializat, Asirom nu a putut însă să facă față și creșterii numărului de daune, motiv pentru care, în acest moment, a ajuns să fie cea mai reclamată companie din România și firma care face plățile cu cea mai mare întârziere, după cum arată chiar analizele ASF. De altfel, cu întârziere, Autoritatea de Supraveghere Financiară a și amendat întreaga conducere Asirom pentru nereguli în ceea ce privește plata daunelor, aceleași nereguli pe care conducerea VIG le imputa, înainte de faliment, companiei Astra Asigurări.
Axa s-a dus “unde trebuie”
Și planurile firmei de asigurări de viață a VIG țin tot de Astra Asigurări. După ce a concediat aproape toți angajații în 2014 și 2015, BCR Asigurări de Viață a preluat, cu avizul ASF, afacerile din România ale Axa Asigurări, deși aceeași tranzacție i-a fost refuzată companiei Astra, care a și fost pusă în administrare specială imediat după ce semnase cu francezii.
Contractul dintre Astra și Axa, moștenit de BCR Asigurări de Viață, era unul care presupunea ca societatea românească să încaseze o sumă de bani care să îi permită să susțină până la scadență, fără efort suplimentar, contractele clienților Axa. Era vorba- după cum chiar KPMG, lichidatorul Astra a arătat într-o scrisoare în care cerea ASF să aprobe tranzacția- despre aproximativ 30 de milioane de euro.
Această sumă a fost calculată în așa fel încât să acopere costurile cu toate cele 38.000 de contracte ale Axa, chiar dacă ele ar fi fost anulate de clienți a doua zi după preluare. Asigurările vândute de Astra erau unele cu o natură specială, polițe de viață cu componentă investițională, decicate unor clienți cu educație și venituri peste medie. Durata media a contractelor era de 15 ani, iar clienții nu aveau motive serioase să renunțe la ele, având în vedere că ar fi marcat pierderi în condițiile unei rezilieri înainte de termen.
De altfel, la nivelul ASF a existat o serioasă discuție în acest sens. Autoritatea pur și simplu a evitat să dea un răspuns pozitiv ori negativ înainte de 22 iulie 2014, când contractul Astra-Axa a expirat. În Consiliul ASF a existat chiar și un vot care ar fi arătat că un aviz este justificat. Votul a fost ignorat de președintele ASF care, până la urmă, a respins tranzacția.
