După ce a inflamat piața spunând că gazele vor fi „mult, mult mai scumpe decât iarna trecută“, directorul general al Engie, unul dintre cei mai mari furnizori de pe piața locală de gaze, a dat și cifre. La fel și E.ON, celălalt mare furnizor pentru consumatorii casnici.
Prețul gazelor naturale va fi o problemă la iarnă, spunea, la începutul lunii, directorul general al Engie România, Eric Stab, avertizând că gazele vor fi „mult, mult mai scumpe”. El a menționat atunci și că gazele ar putea deveni insuficiente în cazul unei ierni grele. „La 1 aprilie 2017, când s-a liberalizat piața, prețul era reglementat la 60 de lei pe MWh. În vară, prețul a crescut la 72-75 de lei, iar acum, dacă ne uităm la cele mai recente tranzacții, prețurile sunt de 105 lei. În această iarnă, prețurile vor fi mult, mult mai mari decât iarna trecută, având în vedere evoluția prețurilor de acum”, susținea, pe 2 noiembrie, reprezentantul Engie.
Acum, în răspunsurile furnizate la întrebările puse de „România liberă”, situația nu mai pare așa dramatică. „Cotațiile sunt în crestere, tranzacțiile recente cu gaze din producția internă situându-se la 78 de lei/MWh pentru luna noiembrie 2017 și vor creşte încă şi mai mult în perioada de iarnă”, au precizat reprezentanții grupului francez, răspunzând unei solicitări făcute de RL. Totodată, potrivit acestora, „gazul de import la care va trebui să recurgem pentru a acoperi vârfurile de consum din iarnă poate avea o cotaţie de preț volatilă, depinzând și de situația de pe piețele europene. Faţă de anul trecut, în aceeași perioadă, preţul gazelor din import a crescut în medie cu mai mult de 20 lei/MWh”.
Ce zic nemții
La rândul său, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, a declarat ieri, pentru Agerpres, că după liberalizarea prețului gazelor de producție internă, la 1 aprilie 2017, piața a evoluat așa cum era de așteptat, adică producătorii au profitat și au crescut prețurile. „Prețul evoluează așa cum era de așteptat, așa cum am spus încă din noiembrie-decembrie, adică prețurile cresc, ceea ce este un comportament normal al pieței, ca urmare a liberalizării. Acum suntem aproape de 80 de lei pe MWh, cu 30% mai mult decât prețul de la 1 aprilie, dar acesta este, în opinia mea, prețul corect. Prețurile sunt libere, iar producătorii bineînțeles că vând la prețul pe care îl pot obține din piață”, a precizat șeful E.ON România.
Potrivit acestuia, bariera pentru prețul gazelor de producție internă este prețul gazelor din import, pentru că sunt singurele surse de aprovizionare aflate în competiție. „Există o problemă legată de faptul că nu există o competiție prea mare pe piață. Sunt doi producători interni, plus alții mult mai mici, apoi avem importul în principal din Rusia, deci singurul preț de referință este cel de import. Dacă producătorii interni cresc prețul, mergem și cumpărăm mai mult gaz din Rusia. Asta am făcut și anul trecut, când prețul de import era sub cel din piața internă”, a susținut Hajdinjak, conform sursei citate. Potrivit acestuia, prețul gazelor rusești pentru la iarnă este de 90-95 de lei pe MWh.
„Tendința este de creștere, pentru că, pentru România, prețul gazelor este legat în continuare de cotațiile petroliere, iar țițeiul s-a scumpit în ultima vreme, deci potențialul este de creștere, dar tot este mai mic decât ultimele licitații pe care le-am văzut pentru gazele înmagazinate, care au fost la 105-108 lei, deci gazul rusesc este mai ieftin decât cel românesc din depozite”, a adăugat el.
Ce arată datele de pe Bursă
Potrivit datelor de pe BRM, la începutul anului, în luna februarie, gazele din import se vindeau la prețul de 80 – 82 lei pe MWh. Cel mai mare preț îl aveau gazele vândute de WIEE România, subsidiara Gazprom Elveția – de 83,3 lei/MWh. Pe de altă parte, gazele din producția internă se vindeau la începutul acestui an, când era ger și cererea era ridicată, la prețuri similare celor pentru această iarnă. Astfel, în luna ianuarie au fost tranzacții la prețuri de 89,64 lei/MWh pentru gazele din producția internă, care au scăzut la sub 80 lei în luna februarie. Gazele s-au ieftinit semnificativ pe timpul verii, până la 70 lei/MWh, pentru că cererea fiind mult mai mică, evident că și prețurile scad. De asemenea, prețul de 105 lei/MW a fost obținut de Romgaz, producătorul de gaze controlat de stat, la începutul acestei luni, însă este pentru gazele din depozite, care reflectă, pe lângă costul de producție, și tariful de înmagazinare, de 20 lei/MWh. O comparație corectă este așadar a prețului de pe bursă din perioade similare de consum, iar cifrele arată că, în urma liberalizării, prețurile nu au explodat.
Mai ieftin ca la ruși
Prin OUG 64/2016, de la 1 aprilie a acestui an, producătorii de gaze naturale nu mai sunt obligați să vândă la un preț impus de stat, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Instituția continuă însă să fixeze, până la finele lui 2021, prețurile finale plătite de populație, din care costul de achiziție a gazelor reprezintă mai puțin de jumătate. O pondere cel puțin la fel de mare o au în prețul final tarifele de transport și distribuție. Mai sunt, de asemenea, incluse în prețul final costul de înmagazinare și marja de profit reglementată a furnizorilor. La începutul anului, cei doi furnizori, E.ON și Engie, au cerut creşterea tarifelor de distribuţie cu 74%, respectiv cu 6%, iar cele pentru furnizare cu 40%, respectiv 20%. Solicitarea lor a fost respinsă de ANRE.
Odată cu renunțarea la calendarul de liberalizare, producătorii, în speță Romgaz, de stat, și OMV Petrom, care acoperă peste 90% din producție, vând la ce preț vor ei. Datele de pe BRM arată că scumpirile au mers în linie cu ceea ce oricum ar fi avut loc dacă rămânea valabil calendarul de liberalizare, care prevedea o creștere de la 60 lei/MWh la 72 lei/MWh lei la 1 aprilie 2017 şi la 76 lei/MWh, la finalul acestui an. În plus, ele sunt mult mai ieftine decât gazele importate de la ruși.
Odată cu renunțarea la calendarul de liberalizare, producătorii, în speță Romgaz, de stat, și OMV Petrom, care acoperă peste 90% din producție, vând la ce preț vor ei. Datele de pe BRM arată că scumpirile au mers în linie cu ceea ce oricum ar fi avut loc dacă rămânea valabil calendarul de liberalizare, care prevedea o creștere de la 60 lei/MWh la 72 lei/MWh lei la 1 aprilie 2017 şi la 76 lei/MWh, la finalul acestui an. În plus, ele sunt mult mai ieftine decât gazele importate de la ruși.
O piață închisă
Ultimul raport al ANRE publicat privind piața gazelor, pentru luna octombrie 2016, arată că Engie și E.ON dețin împreună 90% din piața reglementată, de furnizare către consumatorii casnici și instituții. Cele două companii au tot interesul să își păstreze cotele de piață, care s-ar diminua în urma creșterii competiției de pe piață. Iar tranzacționarea liberă a gazelor va atrage mai mulți jucători pe piață. De asemenea, un rol extrem de important îl va avea punerea în exploatare a gazelor din Marea Neagră, care va face din România un jucător extrem de important în Europa. În paralel, realizarea conductei BRUA, finanțată de Comisia Europeană, va aduce în România resurse suplimentare de gaze din regiunea caspică. În prezent, singurul furnizor alternativ este Rusia, care ne asigură cantitățile necesare mai ales în vârf de consum iarna, când gazele din producția curentă și cele extrase din depozite nu acoperă consumul, deci la cele mai mari prețuri. România, ca și celelalte state de pe „flancul estic” al Europei, are încă o piață a gazelor cu prea puțini jucători, iar diversificarea resurselor și crearea de conducte noi de transport va crește competiția, care nu poate fi decât în avantajul consumatorilor.
