€4.6321 $3.9175 £5.2408

Ce-a mai rămas din Legea produselor româneşti: Marii retaileri, discriminați, prin legea care obligă la vânzarea a 51 la sută produse românești

Comisia Europeană (CE) a atenționat autoritățile române că actul normativ care obligă la vânzarea a 51% produse locale discriminează lanțurile de magazine cu capital străin.

Florin Budescu 0 comentarii

Comisia Europeană (CE) a atenționat autoritățile române că actul normativ care obligă la vânzarea a 51% produse locale discriminează lanțurile de magazine cu capital străin.

În februarie, CE a decis declanşarea procedurii de infringement contra României în privinţa legii care cere ca 51% din produsele vândute în supermarketuri să fie românești. Comisia Europeană a avertizat că suspendarea comercianților pentru şase luni în cazul nerespectării acestui act normativ este o măsură disproporționată. 

„Datorită particularităților pieței vânzării cu amănuntul din România, aplicarea unui prag de peste 2 milioane de euro, echivalent în lei, per magazin autorizat, în ceea ce privește cifra de afaceri netă generală sau activele totale deținute, pare să conducă la discriminare indirectă împotriva lanțurilor de magazine cu amănuntul cu capital străin. Datele de care dispune Comisia Europeană par să indice faptul că obligațiile se aplică numai lanțurilor de magazine cu amănuntul cu capital străin (Kaufland, Carrefour, Auchan, Lidl, Penny Market, Cora, Rewe sau Real), din cauza formatelor respective ale magazinelor din aceste lanțuriº, arată CE într-un document oficial citat de Profit.ro.

Centrul acestor discuţii acestea se referă la Legea nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare.

Actul normativ a fost iniţiativa fostului deputat PNL Nini Săpunaru şi urmărea definirea aşa-numitului „lanţ scurt“, menit să elimine intermediarii din comerţul cu produse proaspete, cum sunt legumele şi fructele.

Scopul declarat de legiuitor a fost ca în marile supermarketuri 51% dintre produse să fie romăneşti.

Acum, România se gândeşte cum să facă să modifice legea pomenită, ca să scape de infringement.

Romalimenta: Legea nu a fost niciodată aplicată

„Lanţul scurt e definit greşit, am spus-o de un an, şi legea nu a fost niciodată aplicată, pentru că nu are norme de aplicare“, a declarat, pentru „România liberă“, preşedintele Federaţiei Romalimenta, Sorin Minea. Tipic legiuitorului român, Parlamentul a dat o lege, aceasta a fost promulgată, însă nu are norme de aplicare. Nu este singura. Spre exemplu, şi legea insolvenţei persoanelor fizice a stat foarte mult timp fără norme. De data aceasta, ironie a sorţii, este cumva bine că „Legea 51%“ nu are norme. Sorin Minea a exemplificat plastic absurdul actului normativ. „Mâine, Germania introduce o lege care stipulează că în ţară 89,5% trebuie să fie produse nemţeşti. Franţa introduce o lege în care zice că 100%. Şi s-a terminat tot. Piaţa liberă a dispărut“, a precizat liderul Romalimenta.

ProAgro: Nu există nici un fel de discriminare

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei ProAgro, unde sunt grupaţi producători de legume şi fructe, direct vizaţi legal, are o poziţie diametral opusă. Există o discriminare în „Legea 51%“? „Nu există nici un fel de discriminare. Legea nu face referire decât la acel comerciant a cărui cifră de afaceri este de peste 2 milioane de euro. Dacă vom consulta baza de date a Registrului Comerţului, vom constata că nu sunt doar companii cu capital străin care au peste 2 milioane de euro cifră de afaceri şi practică comerţul cu amănuntul. Legea nu face distincţie între companii cu acţionariat străin sau românesc“, a precizat Emil Dumitru.

Patru reţele de retaileri deţineau acum un an 60% din piaţa românească. Conform Capital, care cita în primăvara anului trecut o analiză a ICAP România, piaţa românească de retail era dominată de patru transnaţionale: Kaufland (23%), Metro Cash & Carry şi Carrefour (câte 13%) şi Auchan (11%). La finalul anului 2016, fondul polonez de private equi-ty Mid Europa Partners a achiziţionat lanţul de retail autohton Profi pentru 533 de milioane de euro. Singura reţea românească de retail care se mai bate cu lanţurile străine este Dedeman, ce aparţine fraţilor Pavăl. Dar Dedeman acţionează pe subpiaţa bricolajului şi nu are legătură cu Legea 150. 

Mircea Coşea: Nu intri cu jandarmii în supermarket

„Legea 51%“. „Trebuie procedat altfel, nu să intri cu jandarmii într-un supermarket ca să interzici mărfurile străine, ci să favorizezi producţia de mărfuri româneşti, ceea ce înseamnă un complex întreg de măsuri“, a explicat Mircea Coşea pentru „România liberă“.

La ce se referă universitarul? Mai multe lucruri: fiscalitate favorizantă, poziţie neutră a Fiscului, cercetare în domeniul seminţelor, reglementarea situaţiei terenurilor în litigiu, reţele de prelucrare, stocare şi refrigerare. Un alt analist al pieţelor, Sorin Dinu, declarase anterior pentru RL că România nu-şi dezvoltă pieţe autohtone specializate, dedicate, pe nişe de producţie localizată. Acestea ar conferi ţării forţa economică necesară pentru a veni în întâmpinarea cererii retailerilor cu o ofertă consistentă.

„România liberă“ a solicitat Lidl şi Selgros Cash & Carry să comenteze ultimul document al Comisiei Europene privind „Legea 51%“. Până la închiderea ediţiei, Selgros nu a răspuns solicitării. „Nu suntem în măsură să comentăm deciziile autorităților. Lidl este o companie care se aliniază legislației în vigoare din toate țările în care activează, din respect pentru acestea“, a răspuns celălalt mare retailer. 

Citește totul despre:

loading...
Loading...