Industria textilă, a confecțiilor, pielăriei și cea alimentară sunt printre cele mai afectate de majorarea semnificativă a salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie, fiindcă vine după un val de creșteri repetate, care au pus deja lacătul pe unele fabrici. În aceste industrii, mai ales în confecții, componenta salarială poate să depășească chiar și 50% din costuri, spune Mihai Păsculescu, reprezentant al FEPAIUS, federația patronală a industriei ușoare. „În ultimii trei ani, salariul minim aproape s-a dublat. Productivitatea nu a crescut în ritmul acesta. Nu poți pune o confecționeră la două mașini. Iar concurența pe piața globală este foarte mare și nu vorbim aici de China, unde să coși o cămașă costă 4 dolari, în timp ce în Europa e 4 euro. În Transnistria e 70 de cenți. Sunt foarte multe fabrici românești, mai ales din nord-estul țării, care lucrează acum în Transnistria, Republica Moldova și Ucraina, unde costul manoperei e la jumătate”, a declarat, pentru „România liberă”, Mihai Păsculescu.
Două din zece făbricuțe se vor închide
Potrivit acestuia, toată lumea se plânge că impactul e prea mare de suportat pentru o industrie în care 80% din ce se produce sunt pentru export, iar 80% din exporturi sunt pe piața intracomunitară. În condițiile în care până de curând a fost deflație, a fost și mai greu să obțină majorare de preț. În opinia lui Păsculescu, fabricile mari, care lucrează pentru branduri de renume, vor supraviețui, însă cei mai loviți vor fi subcontractorii, făbricuțele cu 30-40 de angajați. Dintre acestea, circa 20% vor dispărea în cursul acestui an, spune reprezentantul FEPAIUS.
La ora actuală sunt 257.000 de salariați în industria textilă, confecții, pielărie și încălțăminte. „Aproximativ 20.000 de salariați vor dispărea sigur anul acesta. A început deja”, estimează acesta. Dintr-o marjă de profit de 8-10%, impactul majorării salariului minim din ultima vreme, potrivit calculelor prezentate de Păsculescu, reprezintă 6-7%, astfel că firmele rămân cu o marjă de 2-3%, amenințată și aceasta de cursul valutar sau inflație. Aceste industrii asigură exporturi anuale de 6 miliarde de euro anual, adică 10-12% din totalul național, fiind în topul exportatorilor. Salvarea lor mai vine din devalorizarea leului.
Un studiu realizat recent de Ministerul Muncii arată că în industria alimentară circa 80 procente din personal sunt plătite la nivelul salariului minim, în servicii ponderea este de 60%, iar în industriile arondate FEPAIUS – de doar 14%, însă costurile cu forța de muncă sunt mari din cauza numărul ridicat de salariați, mai arată Păsculescu.
Microîntreprinderile vor disponibiliza
La rândul său, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), ne-a declarat că felul în care se decide majorarea salariului minim e o problemă sistemică. „E crescut fără niciun fel de mecanism în spate. În raportul de țară semestrial, Comisia Europeană de trei ani solicită instituirea unui astfel de mecanism, care să stabilească în mod predictibil valoarea salariului minim”, a afirmat Jianu. Potrivit acestuia, e clar că foarte multe microîntreprinderi sunt afectate de aceste majorări repetate. Un test asupra IMM-urilor făcut de asociație a arătat că circa 60% dintre microîntreprinderi vor disponibiliza fiecare între 1 și 5 oameni.
Transferul contribuțiilor, altă bătaie de cap
Problema salariului minim a fost accentuată, de la 1 ianuarie, de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, într-un termen care nu a dat timp suficient firmelor să se adapteze. În plus, toate companiile au fost obligate prin lege să instituie noi negocieri colective asupra salariilor. „Foarte multe întreprinderi medii s-au plâns că, prin obligativitatea acestor noi contracte colective de muncă, toate salariile cresc fiindcă salariul minim s-a ridicat mai sus. Dacă nu ar fi fost obligativitatea contractelor colective de muncă, nu era o problemă: creșteau doar salariul minim și se interpuneau câteva clase salariale, de pildă, o femeie de serviciu ar fi ajuns să câștige cât un șofer. Așa, în schimb, toate costurile salariale cresc”, a explicat Jianu.
Printr-un sondaj făcut de CNIPMMR și publicat pe 20 decembrie anul trecut, întrebați dacă au iniţiat până în prezent negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate sau a actului adițional la contractul existent pentru stabilirea modalității trecerii contribuțiilor la salariat, 59,8% dintre respondenți au menționat că nu au inițiat încă negocierea contractului colectiv de muncă, doar 40,2% răspunzând afirmativ. Cea mai mare dificultate a reprezentat-o, pentru 70% dintre cei 328 de respondenți, majorarea cheltuielilor de personal pentru 2018, raportat la creșterea salariului minim, existența unui grile salariale la nivelul unității care implică creșterea tuturor salariilor, trecerea parțială a contribuțiilor la salariat (noua contribuție socială asigurătorie pentru muncă) etc.
