Gabriel Biriş: Iniţiativa trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat îmi aparţine | INTERVIU ROMÂNIA LIBERĂ

de Florin Budescu

Gabriel Biriş

Trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat continuă să creeze dispute în mediul public, iar experţii se pronunţă pro sau contra. „România liberă“ a discutat pe acest subiect cu Gabriel Biriş, avocat fiscalist, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în Cabinetul Cioloş.

RL: Recent, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a anunţat că Executivul va introduce o măsură tranzitorie, care va obliga angajatorul, inclusiv în mediul privat, să menţină un anumit nivel al salariului brut. Care este poziţia dv. faţă de această intenţie guvernamentală?

Gabriel Biriş: Mai ţineţi minte cum mi-am dat demisia acum un an? Pentru un scandal. Doream să mut contribuţiile sociale de la angajator la angajat. Prin majorarea brutului, ieşeau nişte contribuţii individuale ceva mai mari, adică aproape duble, sumele fiind aceleaşi. Ce a pus PSD în programul de guvernare, în campanie, a fost, practic, măsura pe care o propusesem eu. Este aceeaşi.

Este aceeaşi?

Este identică. Sub rezerva că nu am văzut draftul la -această măsură. Ce povestesc ei este ce le-am lăsat eu în sertar. Mi-a spus şi Viorel Ştefan că aia vor să facă. E o măsură de simplificare şi transparentizare, pentru că, atunci când angajatul va vedea brutul şi de fapt cât i se reţine, va realiza cât costă de fapt funcţionarea statului. Acum nu vede, pentru că mai mult de jumătate dintre contribuţii le plăteşte angajatorul.

Legea 204/2000, cu normele de tehnică legislativă, are o prevedere care spune că legile se aplică doar pentru viitor, că nu pot să afecteze nişte relaţii aflate în derulare.

Adică nu ar putea să afecteze decât contractele de muncă semnate de-acum încolo.

Pe de altă parte, cu titlu de excepţie, parcă la art. 19, când o lege se aplică şi asupra unor contracte în derulare, legea trebuie să conţină măsuri tranzitorii, adică trebuie să spună ce se întâmplă cu acele contracte. Cu alte cuvinte, în ordonan-ţa de modificare a Codului Fiscal, prin care se mută contribuţiile dintr-o parte într-alta, mai pun un articol şi spun: „Pentru contractele în derulare, salariul brut se modifică atât. Ei zic că se majorează cu 20,7%“.

Implicaţii neprevăzute

Care este problema cea mai importantă?

Trebuie să facă un inventar al tuturor implicaţiilor pe care o va avea majorarea brutului. De exemplu, valoarea punctului de pensie, care se raportează la salariul brut.

Creşte valoarea punctului de pensie?

Valoarea trebuie să scadă, astfel încât suma în plată să rămână aceeaşi.

Nu ar fi mai simplu să nu se facă toate aceste lucruri?

Acum da. Dar nu se mai poate să nu se facă. Alt exemplu: amenzile de circulaţie vor creşte ca urmare a majorării brutului, inclusiv a salariului minim. Trebuie să vii şi să spui că valoarea punctului de amendă nu mai e contravaloarea salariului minim, ci 0,8 din salariul minim. Ca să nu creşti amenzile, pensiile, să nu distorsionezi sistemul ca urmare a unei măsuri administrative. Trebuie să se trea-că pe la toate ministerele, pe la toţi stake holder-ii, să se vadă în ce legislaţie apare vreo referire la salariul mediu şi brut şi să se ajusteze. Nu e greu. Trebuie să fie pregătiţi şi pentru cazul în care au uitat ceva, să corecteze repede printr-o ordonanţă de urgenţă.

Dacă nu se mai face, sare deficitul bugetar

Totuşi, nu se mai poate să nu se facă?

Nu se mai poate. Legea salarizării îi împiedică. Dacă intră în vigoare, trebuie să se mute contribuţiile. Aceasta înseamnă 10 miliarde de lei în plus cheltuieli la buget.

Adică deficit suplimentar.

Da. Să vă explic, însă, de ce am vrut eu să o fac.

Bănuim că din cu totul alte motive.

Exact. Tot timpul am vorbit despre condiţii egale, despre aşezarea sarcinii fiscale în funcţie de cât câştigăm, nu în funcţie de cum câştigăm. Contribuţiile nu sunt impozite. Nu e normal că 10.000 de lei brut câştigaţi de un profesor ajung mai puţini în buzunarul profesorului decât la un avocat sau la unul ce primeşte drepturi de autor. Tot muncă e. Implică nişte contraprestaţii, se bazează pe principiul solidarităţii. Solidaritate “fără număr, fără număr, fără număr nu funcţionează”, că nu suntem la manele. Eu voiam să plafonez baza de calcul a contribuţiilor pe suma tuturor veniturilor.

Este constituţională această iniţiativă? După declaraţia lui Ionuţ Mişa, s-a spus public că nu ar fi.

Cine spune că nu e constituţional trebuie să spună ce articol din Constituţie şi ce decizii ale Curţii Constituţionale încalcă. Eu nu am găsit un articol.

Totuşi, am auzit spunându-se că nu e constituţional să intervii în contractele dintre două entităţi de drept privat.

Contraexemplu recent: Legea supermarketurilor. Statul a intervenit printr-o lege în termenele de plată şi ce poate factura şi ce nu hipermarketul către vânzători.

Înseamnă că a fost neconstituţională şi aceasta!

Nu, are altă problemă, nu de constituţionalitate. V-am dat un exemplu. Altul: salariul minim pe economie. Baza de calcul la cinci salarii minime, când acestea depind de alte legi.



CITEȘTE ȘI: Senatul a respins OUG privind plata CAS şi CASS pentru contractele part-time la nivelul salariului minim


Decizia prin care angajatorii plătesc dările ca pentru normă întreagă pentru cei cu part-time.

Da. Un pic mai forţată însă. Cea cu supermarketurile şi cea cu salariul minim sunt cele mai bune exemple.

Veniturile la buget scad drastic



CITEȘTE ȘI: Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, vrea să oblige patronii să mențină un anumit salariu brut pentru angajați


Cum ar urma să fie de acum încolo?

Contribuţiile mici se elimină, zic ei. Pe total angajator, impactul va fi zero. Pe net, nevorbind despre impozitul pe venit, doar ca efect al contribuţiilor, impactul va fi mai mult sau mai puţin zero.

Impozitul pe venit pentru salariaţii cu peste 2.000 de lei va scădea de la 16% la 10%.

3.113 lei este salariul mediu pe economie. Din acesta, scazi 16% contribuţiile şi, la ce rămâne, aplici 16% impozit. Impozitul pe salariu e 420 de lei. Aplici din nou grila aceasta cu 10%. Baza ar trebui să rămână aceeaşi. Rămân de plată 60 de lei. De la 420 de lei la 60 de lei e o scădere de vreo 75% - 80%. Ţinând cont că, la veniturile bugetare, din 29 de miliarde de lei impozit pe venit, 26 de miliarde sunt din salarii, e de aşteptat că impactul bugetar va fi de 70% din 26 de miliarde de lei.

Peste două treimi. Impact bugetar de peste 18 miliarde de lei.

Să zicem jumătate, 13 miliarde de lei. De fapt 14, că ai şi la PFA, dar probabil că vor fi 20 de miliarde de lei. La anul, sunt estimate venituri de 28 de miliarde de lei.

Iar nu iese estimatul la final de an, cum nu le iese nici anul acesta.

Cum să te aştepţi să-ţi crească veniturile de la 26 la 28 de miliarde, când reduci cu 80% impozitul pe salariul mediu? Oare gândeşte cineva acolo? 

Consultă ziarul complet în format .pdf AICI!

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate