Disperat de scăderea semnificativă a taxelor colectate la bugetul de stat în primele două luni, Executivul a cerut Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să ia urgent măsuri, pentru a strâge mai mulți bani. Una dintre cele 14 direcții pe care Fiscul va merge este înmulțirea inspecțiilor la contribuabili.
Mai-marii Fiscului au elaborat un plan de 14 măsuri urgente care să ducă la creșterea încasărilor bugetare, necesare pentru a susține toate majorările de cheltuieli publice aprobate deja. Ziarul „România liberă” a obținut de la Guvern lista completă a acestor măsuri, pe care ANAF s-a angajat în fața premierului Sorin Grindeanu să le implementeze până la data de 15 aprilie.
1. Reducerea duratei de efectuare a inspecției fiscale; creșterea numărului de inspecții fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone și domenii de risc fiscal; selectarea şi programarea în inspecţie fiscală, începând cu perioada imediat următoare, a unui număr mai mare de mare contribuabili;
2. Stimularea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale prin campanii de prevenire și îndrumare, dar și prin orientarea controalelor operative în zone geografice și domenii de activitate în care riscul de fraudă este mare;
3. Monitorizarea și controlul comerțului cu textile, îmbrăcăminte și încălțăminte, cu accent pe fluxurile intracomunitare de mărfuri, pentru identificarea trasabilității acestor tipuri de mărfuri și a beneficiarilor reali, în scopul reducerii evaziunii fiscale pe aceste segmente;
4. Revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare a operațiunilor economice intracomunitare, pentru identificarea trasabilității mărfurilor și a beneficiarilor reali;
5. Inițierea de acțiuni de control în domeniul comerțului on-line;
6. Reducerea traficului ilicit de țigarete, prin reoperaționalizarea echipelor mobile și a scannerelor de frontieră, care să eficientizeze activitatea vamală;
7. Verificarea persoanelor cu averi mari va fi eficientizată prin extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF;
8. Intensificarea controlului în scopul identificării contribuabililor care înregistrează în evidențele contabile facturi false.
9. Valorificarea accelerată a bunurilor confiscate și sechestrate degradabile, pentru încasarea operativă a contravalorii acestora;
10. Consilierea contribuabililor pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale;
11. Îndrumarea contribuabililor pentru accesarea plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele și impozitele. Această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în cazul finalizării eșalonării;
12. Extinderea Serviciului “Spațiul Privat Virtual“ la persoanele juridice și la alte entități fără personalitate juridică;
13. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi în cazul contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF;
14. Creșterea rolului prevenției inspecției fiscale în relația cu contribuabilii.
Verificarea marilor averi, un eșec total
Așa cum se vede la punctul 7, Fiscul speră să strângă mai mulți bani de la posesorii marilor averi, prin extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF. Specialiști din domeniu ne-au declarat că măsura ar putea ridica probleme. „E periculos ca cei de la nivel local să se ocupe de marile averi. Ar putea deveni foarte discreționar, pentru că nu trebuie să existe legătură între controlați și controlori”, ne-au explicat specialiștii. Pe de altă parte, verificarea marilor averi a fost un eșec total până acum, deși statul roman a înființat încă din 2011 o structură specială pentru controlul persoanelor fizice cu averi/venituri mari, direcție din care până de curând au făcut parte și ofițeri SRI. Conform informațiilor din sector, fiecare din cei circa 60 de angajați ai direcției nu poate verifica mai mult de 5 dosare pe an, ceea ce înseamnă doar 300 de dosare prelucrate în total, cu toate că mii de persoane la nivel național ar trebui investigate.
Evaziune mai mare sau scădere a consumului?
Așa cum „România liberă“ a arătat într-o analiză publicată recent, veniturile colectate de ANAF, din taxe și impozite, au scăzut cu 10,8% în luna ianuarie 2017, față de perioada similară a anului trecut, cea mai mare lovitură venind la colectările de TVA, a doua sursă importantă de venituri la buget, care au fost mai mici cu 24,8%. Aceste venituri fiscale, colectate de ANAF și al căror nivel este direct corelat cu evoluția economică, sunt cele mai importante în ecuația veniturilor totale la buget (din care mai fac parte veniturile nefiscale și cele din fonduri europene). Acest tip de venituri este și cel mai monitorizat în execuția bugetară, fiindcă ele asigură în cea mai mare parte plata salariilor publice, a pensiilor și a investițiilor derulate din fonduri publice. Premierul Sorin Grindeanu a explicat recent că „lucrurile au scăzut drastic ca încasări, ca plăţi de impozite până la urmă, în două domenii sensibile, mai ales spre sfârșitul anului: tutun și zona de prelucrare a lemnului”.
