Reversul dezvoltării pe model latino-american. Guvernul se împăunează cu o creștere economică artificială | ANALIZĂ ROMÂNIA LIBERĂ

de Teodora Cimpoi

Guvernul se împăunează cu o creștere economică artificială

UPDATE 11,15: Conducerea INS a fost convocată, miercuri, la Senat pentru a da explicații despre datele care atestă o creștere economică record.


Primele estimări ale INS indică o creștere economică peste așteptări în primul trimestru al anului. Rezultatul este însă bazat pe susținerea artificială a consumului și fără acoperire într-o dezvoltare reală a economiei.

Impulsul fiscal „până la cer”, prin majorarea salariilor și reducerea taxelor, a dus la o creștere economică de 5,7% în primele trei luni ale anului față de perioada similară a anului trecut. Cifra este peste estimările generale, care indicau o majorare de 4,5%, însă evoluția economiei a depășit așteptările și în alte țări din regiune.

Premierul Sorin Grindeanu a exultat. „O veste extraordinară pentru România! Economia a crescut cu 5,7% în primul trimestru al lui 2017, față de aceeași perioadă din 2016, cu mult peste estimările inițiale! Responsabilitatea noastră este ca această creștere să fie resimțită de toți românii”, a scris Grindeanu, marți, pe Facebook.

În afara Palatului Victoria, lucrurile nu se văd însă atât de roz. „Nu mă surprinde această creștere. Este evident că România e într-o perioadă de creștere economică bună, dar aceasta este un produs statistic care se explică prin creșterile de salarii ce au alimentat consumul, la rândul lor alimentate de o politică monetară permisivă a BNR”, a explicat, pentru „România liberă”, profesorul de economie Bogdan Glăvan. El a adăugat că această cifră nu reflectă decât într-o măsură mai mică o dezvoltare autentică, în condițiile în care cel mai mare aport la produsul intern brut îl are consumul. Reversul medaliei este că stimularea excesivă a consumului nu a dus la majorarea producției interne, ci la o creștere a bunurilor din import, dar situația aceasta nu poate continua la infinit. „Atunci când forțezi creșterea consumului, produci dezechilibre, derapaje care vor trebui desființate, astfel încât consumul să se alinieze la realitatea economică, adică la atât cât se produce”, a adăugat Bogdan Glăvan.

Un balon care se va sparge

Potrivit acestuia, spre deosebire de perioada 2006-2008, când economia României a trecut printr-un boom „classic”, adică o expansiune a investițiilor nesustenabile, de data aceasta modelul este unul latino-american, prin care România a mai trecut prin anii ’90, când se producea pe stoc, salariile creșteau, inflația era ridicată. „Asta nu înseamnă că în anii ’98-’99 nu am avut o criză. Consumul nu poate urca peste capacitatea României de a produce bunuri, ci satisfăcut prin îndatorare, importuri. Nu merge așa la infinit”, a mai spus specialistul.

Mai grav este că, raportat la decalajele pe care România le înregistrează față de statele occidentale, nici acest procent de 5,7% nu este suficient astfel încât să recuperăm întârzierile. „Nu e o creștere importantă din acest punct de vedere. Dacă dăm la o parte faptul că vine în principal din stimularea artificială a salariilor și consumului, România crește real mult mai puțin și nesatisfăcător față de cât ar trebui ca să recuperăm decalajele”, a mai explicat Bogdan Glăvan. El a precizat că țările care au reușit în istorie să iasă din sărăcie și să ajungă statele dezvoltate din urmă au avut creșteri economice mult mai mari, de 7-8% pe an, pentru o perioadă îndelungată.

Evoluție peste așteptări în regiune

La rândul său, Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank, ne-a declarat că rata de creștere economică e peste estimările generale de 4,5%, în contextul în care inclusiv BNR se aștepta la o decelerare a creșterii trimestriale. Pe de altă parte, explicații sunt și ele țin de consumul privat, de cheltuie-lile bugetare realizate pe finalul lui 2016, care se văd într-un impuls fiscal în primele două trimestre ale acestui an. Pe de altă parte, „creșterea economică pe toată regiunea a surprins, pe fondul unei evoluții bune a economiei zonei euro. Au mers bine exporturile, ratele șomajului sunt la minime istorice, iar salariile au crescut”, a afirmat Dascălu. Potrivit acestuia, în Ungaria, de pildă, creșterea economică în primul trimestru a fost de 4,1%, la o estimare de 3,2%, iar în Cehia, de 2,9%, la un procent anticipat de 2,3%. 

Reducere dramatică a investițiilor

Că modelul de creștere este complet nesustenabil, se vede în execuția bugetară din primul trimestru. „Tabloul economic arată astfel: creştere mare pe consum, iar investiţiile publice arată foarte prost - dacă ne uităm la datele pe primul trimestru, avem o scădere cu circa 60%. Este adevărat, investiţiile private au crescut,  industria a performat relativ bine, construcţiile - mixt, iar serviciile foarte bine, din creşterea consumului”, a explicat, pentru News.ro, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Pentru întregul an 2017, Guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale estimează o rată cuprinsă între 4% şi 4,5%.

Comentarii

© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate