Antreprenorii vor primi numai jumătate din banii promiși de Guvern pentru programul Start-upN ation

de Florin Budescu

Antreprenorii vor primi numai jumătate din banii promiși de Guvern pentru programul Start-upN ation

Numai jumătate din banii necesari beneficiarilor din Programul Start-up Nation vor fi fost alocaţi la rectificarea bugetară. Ministerul pentru Mediul de Afaceri a primit 247,9 milioane de lei la rectificarea bugetară anunțată vineri.

Ministrul Ilan Laufer (foto) spera să primească toată suma, de două ori mai mare: 500 de milioane de lei.

„Finanțele m-au asigurat că vom transforma creditele de angajament în credite bugetare. Nu știu dacă toată suma. 50% din dosare se vor duce spre credite-punte. Acele sume le putem amâna la următoarea rectificare. La actuala rectificare, trebuie să ne asigurăm că avem bani pentru cei ce nu lucrează cu partenerii noștri bancari de implementare“, a spus Ilan Laufer, citat de site-ul start-up.ro.

Urmează „dificultăţi financiare îngrozitoare“

Ce înseamnă acest lucru? Laufer pare să vrea să-i finan­ţeze deocamdată pe cei ce nu fac credite-punte şi aşteaptă direct banii de la minister, iar pe cei cu credite-punte să-i lase pentru anul 2018. Nu se ştie exact cum vor fi alocaţi banii în următoarea lege a bugetului. Sunt doar promisiuni.

247,9 milioane de lei va primi Programul Start-up Nation la rectificarea bugetară, adică jumătate din sumă. 

Astfel, beneficiarii ce au ales soluţia mai elegantă a creditelor-punte ar putea să mai aştepte. În principiu, aceştia iau banii de la băncile-partener. Dar băncile le vor da acum banii? „Poţi să iei creditul şi să te trezeşti că după aceea nu mai ai finanţare. Atunci, intri într-o dificultate financiară îngrozitoare“, explică analistul economic Ion Radu Zilişteanu.

De unde această dificultate financiară? „Clienţii sunt executaţi silit de bănci. Nu ştim exact care sunt termenii acordurilor. Nu ştim dacă creditul-punte e garantat integral sau parţial de stat. Dacă e integral garantat de stat, băncile execută statul“, a spus Zilişteanu, adăugând că „există întotdeauna riscul acesta, pe programe de finanţare de acest tip, în România“.

În această situaţie, există posibilitatea ca băncile să amâne acordarea credite­lor-punte către beneficiari pentru anul 2018. Motivul? Dacă acordă creditele acum, vor trebui să execute silit statul, pe banii garantaţi de acesta, ca să-şi recupereze banii, ceea ce înseamnă procese ce pot dura ani în şir.

Punctele slabe ale Programului Start-up Nation

Nu este un program de antreprenoriat, ci unul social;

- Beneficiarii nu au neapărat experienţă antreprenorială, sunt „luaţi de pe stradă“;

- Tipic guvernelor din România, beneficiarii nu știu când le vin banii, riscând falimentul.

Impactul unui program de tip Start-up Nation este profund: vor rezulta statistici false, în care Executivul va raporta cifre mai mari de start-up-uri lansate şi un succes răsunător în mărirea numărului de angajaţi în economie cu zeci de mii de persoane.

În plus, piaţa muncii şi mediul de business vor avea de suferit. Aceste start-up-uri măresc concurenţa, fără să ofere neapărat profesionalism, pentru că noii antreprenori sunt debutanţi şi de-abia învaţă afacerea.

„Antreprenoriatul pe riscul şi cu banii contribuabililor, precum cel generat prin Start-up Nation, nu e sănătos deloc. De fapt, nu e nimic altceva decât asistenţă socială, ce influenţează inclusiv statisticile despre efervescenţa mediului antreprenorial românesc“, spune Octavian Bădescu, antreprenor.

Bădescu a explicat „României libere“ că soluţia nu e decât ca statul cel mult să contribuie cu o cofinanţare la programe de antreprenoriat private, de tip „business angels“.

Există aşa ceva în România? Antreprenorul indică apariţia unei astfel de iniţiative în Cluj. Într-adevăr, mai mulţi antreprenori clujeni s-au asociat în Transylvania Business Angels Network.

„Găina participă, porcul e implicat“

Bădescu susţine că principala problemă e că statul participă, dar antreprenorul este implicat. „Ştiţi care e deosebirea la omleta cu şuncă? Găina participă, dar porcul e implicat“, a atras atenţia RL omul de afaceri.

„Cam asta este aşteptarea din partea oricărui antreprenor. El trebuie implicat sub o formă sau alta şi să fie o chestie deja pornită. Nu unul, ce merge pe stradă, nu are nimic şi aude la radio că se dau bani. «Păi să facem o firmă. De ce? Că se dau bani. Unde o facem? Păi, uite, se dau bani pentru aia. Hai să facem aia!» E pervertit conceptul“, a explicat acesta.

Dar faza în care intervin aceşti „business angels“ nu e cea în care unul nu are nimic şi este plătit să facă ceva. „El a pornit ceva. Are ceva mult prea mic ca să fie pe Bursă şi nişte «business angels» finanţează acel ceva. Finanţarea din start-up este «îţi dau bani să faci ceva», adică e mult prea devreme să intervii cu banii contribuabililor. Ţi-ai pus deoparte 5.000 de euro? Pune-i la bătaie! Dar, dacă nici rudele nu-ţi dau bani, de ce să-ţi dea statul din banii contribuabililor? Cu aceasta nu pot să fiu de acord!“, a explicat Octavian Bădescu.

AVERTISMENT DE LA PREDECESORUL LUI LAUFER

Cu puţin timp înainte ca ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, să anunţe rectificarea bugetară, unde şi cum se duc banii, „România liberă“ a stat de vorbă cu Florin Jianu, fostul ministru al IMM. Acesta a repetat de trei ori că e foarte important ca toţi banii necesari Start-up Nation să fie alocaţi la rectificarea bugetară.

Antreprenoriatul pe riscul şi cu banii contribuabililor, precum cel prin programe de tip Start-up Nation, nu e sănătos deloc. De fapt, nu e nimic altceva decât asistenţă socială.“ OCTAVIAN BĂDESCU, ANTREPRENOR

„Trebuie, la rectificarea bugetară, daţi toţi banii, astfel încât să nu existe sincope. Cer imperios. Ştiu cât am tras eu cu Programul de Minimis, în anii 2014 – 2015. Eram ministru. Am reuşit să plătesc jumătate din bani în anul 2014 şi în 2015 nu s-a mai preocupat nimeni“, a spus RL Jianu.

„Oamenii erau disperaţi, făcuseră credite, cheltuiseră banii. Câtă vreme ai 8.600 de beneficiari, trebuie ca toţi să primească toţi banii. O parte dintre beneficiari sunt pe credite. E ca în bancul cu Volga... care nu era Volgă, era bicicletă... nu era gratis, era pe împrumut de la bancă“, a explicat fostul demnitar, care din iunie este preşedinte al Consiliului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. 

Comentarii

© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate