Ipoteza noastră este că, păstrând comparaţia cu bula din piața imobiliară din anii 2007-2008, piaţa salariilor în IT este încă în perioada de creştere sănătoasă în care creşte de la subevaluare către punctul de valoare reală.
În ultimii 8 ani, colegii mei care îi consiliază pe clienţii noştri în aspecte legate de recrutare, au acumulat o experienţă relevantă pentru a putea emite o opinie în privinţa acestei ipoteze.
Am asistat şi lucrat cu clienţi, atât în perioadele de relativă stagnare din anii 2006-2008, cât şi la creşterea accelerată a numărului de angajaţi din IT din ultimii ani. În ultimele luni am desfăşurat şi încheiat a treia ediţie a unui studiu salarial dedicat companiilor de „software development“ din Iaşi.
La această ediţie au participat 29 de companii şi am procesat 1.505 salarii în total, din care: 976 software developeri, 365 quality assurance, iar restul de salarii au reprezentat alte funcţii specifice firmelor de software developement.
Comparativ cu studiul desfăşurat în 2015, numărul de companii a crescut cu aproximativ 30%, iar numărul de salarii procesate cu cca. 50%. Am colectat date de la companii care au mai puţin de 20 de angajaţi în Iaşi, până la companii care au sute de angajaţi.
Un român primește cam 25% din ce primește un american
În afară de companiile de software development, colegii mei lucrează şi cu alte industrii. Făcând o comparație pe domenii, e clar că industria de software development este deconectată de restul industriilor şi este un fel de „copil răsfăţat“ al economiei româneşti. Pe de altă parte, ne este evident tuturor că industria de software development este mai degrabă conectată la economia globală decât la cea locală. La asta ar trebui să ne uităm.
Cifrele noastre ne spun că, în termeni de total cost salarial, un software developer din România „costă“ o companie între 25% şi 35% din cât ar costa în SUA, de exemplu. Asta la competenţe pe care companiile le consideră echivalente.
De asemenea, un factor care influenţează în ce măsură proiectele dezvoltate în România sunt viabile economic este piaţa cărora se adresează din punct de vedere geografic şi al industriilor. Una este ca produsele software dezvoltate la noi să fie adresate companiilor din Sillicon Valley sau ţărilor nordice şi alt scenariu este cel în care produsele software sunt adresate unor companii din ţări cu putere economică semnificativ mai mică.
Considerăm că există o tendinţă semnificativă de orientare a efortului de vânzare al companiilor de la noi – locale şi filiale ale companiilor străine – către clienţi din ţări cu economie dezvoltată care pot absorbi costuri mai ridicate în schimbul unei calităţi crescute a produselor software.
O comparație cu bula imobiliară
Ca să fac o comparaţie cu mult-discutata bulă din imo-biliare cu care ne-am con-fruntat în anii 2007-2008. Preţul unui apartament de o cameră în România a fost la un moment dat 7-8 mii de dolari. În bula imobiliară acelaşi apartament a ajuns la 45 mii de euro şi după corecţie a ajuns la 30 mii euro. Ipoteza noastră este că, păstrând comparaţia cu bula din piața imobiliară din anii 2007-2008, piaţa salariilor în IT este încă în perioada de creştere sănătoasă, în care creşte de la subevaluare către punctul de valoare reală. Nu suntem încă nici la valoarea reală a apartamentului de 30 mii euro.
Două greșeli în politica salarială de la noi
Revenind la date din stu-diul nostru. Creşterea anuală a mediilor salariale pe fiecare tehnologie în parte în ultimii 3 ani este departe de a reflecta un fenomen de „bulă“ – creştere accelerată şi necontrolată.
Pe anumite tehnologii şi nivele de senioritate, creşterea este cu o singură cifră pentru trei ani la rând. Este o creştere susţinută şi continuă, dar cu cifre mici.
Evident că există situaţii aparte în care companii care îşi doresc o anume expertiză şi nivel de senioritate oferă creşteri semnificative unor candidaţi la acel post pentru a-i convinge. Dar acesta nu este un fenomen general şi are un impact statistic nesemnificativ în totalul pieţei.
În luarea deciziilor de politică salarială la nivel de companie din industria de dezvoltare software, noi recomandăm ca deciziile să fie luate cu atenţie la detaliile specifice echipelor şi proiectelor. Am să dau două exemple de situaţii cu care ne-am întâlnit în proiectele noastre:
Există companii care caută oameni foarte buni din punct de vedere tehnic, în percentila 90 – top 10% competenţe dintr-o piaţă din punct de vedere tehnic – dar calibrează politica salarială pornind de la media pieţei. Asta face ca de cele mai multe ori căutările lor să se soldeze cu eşec.
O altă situaţie cu care ne întâlnim este cea a definiţiilor diferite pe care diverse companii le dau posturilor şi nivelelor de senioritate. Programatori de nivel senior într-o companie s-ar putea să fie încadraţi ca nivel „mid“ într-o companie mai exigentă din punct de vedere tehnic, şi invers.
În concluzie aş spune că toţi actorii din această piaţă ar trebui să privească cu rezervă opiniile care prevestesc un viitor sumbru sau cenuşiu. Nişte situaţii punctuale sau decizii mai mult sau mai puţin agresive ale unor jucători din această piaţă nu au impact asupra pieţei în ansamblul sau. Datele noastre nu confirmă astfel de previziuni cenuşii.
Un software developer din România „costă“ o companie între 25% şi 35% din cât ar costa în SUA, la competenţe echivalente.
Conferințe. Ce înseamnă
Conferinţele Afaceri.ro sunt evenimente B2B ce pun accent pe networking, oameni, modele, informaţii şi idei, pe utilizarea noilor tehnologii, a colaborării şi a instrumentelor de finanţare.
Acestea vizează potenţialul de dezvoltare al fiecărei regiuni şi aduc la lucru forţele care pot genera creştere locală, eficienţă şi afaceri noi.
Afaceri.ro cuprinde o serie de conferinţe care realizează un tur al principalelor oraşe din ţară.
Speakerii noştri sunt lideri de opinie, oficialităţi, oameni de afaceri, profesionişti, antreprenori şi persoane de decizie. Printre temele dezbătute în cadrul acestor evenimente se numără: export, internaţionalizarea afacerilor, marketing modern, impactul noilor tehnologii, dezvoltarea oraşelor şi a afacerilor locale, direcţiile start-up-urilor, surse de finanţare, oameni şi companii, modele, idei şi inspiraţie.
