SQLSTATE[08004] [1040] Too many connections Romania libera - stiri iesite din tipar - actualitate, investigatii, politica, cultura, diaspora, video, anunturi de mica publicitate

Legea salarizării unitare. „România liberă” vă prezintă principalele trei probleme din noul proiect de lege a salarizării bugetarilor, pus în dezbatere pe site-ul PSD, şi nu al Ministerului Muncii

de Teodora Cimpoi

Legea salarizării unitare. „România liberă” vă prezintă principalele trei probleme din noul proiect de lege a salarizării bugetarilor, pus în dezbatere pe site-ul PSD, şi nu al Ministerului Muncii

Proiectul de lege privind salarizarea unitară a bugetarilor, care ar fi trebuit depus în această săptămână în dezbatere parlamentară, anunţa majorarea cu peste 50% a cheltuielilor cu salariile, deşi plata unor sporuri este blocată de câţiva ani, din lipsa banilor.

În mod paradoxal, Ministerul Muncii aruncă pe piaţă promisiuni de majorări substanţiale ale salariilor personalului public, dar Ministerul Finanţelor a blocat angajările la ANAF, instituţia-cheie care colectează veniturile la buget, iar sporurile inspectorilor Fiscului au fost tăiate, din lipsa banilor. Tot din cauza fondurilor insuficiente, acordarea tichetelor de masă la mai multe instituţii este amânată de câţiva ani încoace.

Dacă nici anul acesta, când ministrul Finanţelor se aşteaptă la o creştere economică ce va depăşi chiar şi 5,2%, nu sunt bani destui, ce se va întâmpla în anii următori? „România liberă” vă prezintă principalele trei probleme din noul proiect de lege a salarizării bugetarilor, pus în dezbatere pe site-ul PSD, şi nu al Ministerului Muncii.

Nu se ştie impactul bugetar

Cum totul se reduce la bani, acesta este cel mai important punct de la care ar trebui să plece proiectul de lege. Deşi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat în repetate rânduri că impactul bugetar va fi de 32 de miliarde de lei până în 2020, în expunerea de motive a proiectului publicat pe site-ul PSD, în tabelul privind impactul bugetar, nu figurează nici o cifră. „Adicătelea, carevasăzică, dăm bani, dar nu știm câți”, notează fostul ministru al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o analiză publicată de curând. Cifra este contestată de către Consiliul Fiscal, care estimează că în realitate impactul este dublu şi vom ajunge astfel ca jumătate din toate veniturile statului să se ducă doar pentru plata salariilor.

„Din estimarea proprie, comparând cu datele pe care am lucrat tot anul trecut, nu este sustenabil să aloci până în 2022 mai mult de 19 miliarde pentru a nu amaneta viitorul țării prin dezechilibru bugetar”, spune Dragoş Pîslaru, care a lucrat şi el la o lege a salarizării în mandatul său. Potrivit acestuia, „fie pur și simplu Ministerul Muncii nu a calculat corect impactul grilelor propuse, fie dorința este de a defila cu niște salarii la nivelul anului 2022 care să proiecteze politic imaginea unui pro-iect de salarizare generos și frumos împachetat”.

Se introduc noi sporuri

În proiectul actual se păstrează „harababura” actuală de sporuri, compensații, adaosuri,  prime, premii, indemnizații şi alte drepturi, limitată, ca și în prezent, la 30% din salariul de bază, mai arată Dragoş Pîslaru. În plus, Ministerul Muncii introduce noi categorii de beneficii, precum norma de hrană, tichetele de vacanţă şi prime de excelenţă. În plus, cei care au o diplomă de doctorat, vor primi un spor de 50%, ceea ce nu se practică în alte state şi nu va face decât să dea un suflu şi mai mare fabricilor de diplome, susţin specialiştii. „De ce să îți dau lună de lună o sumă de bani, un spor de doctorat, dacă acea calitate profesională pe care -ți-ai dobândit-o în urma unor studii nu folosește cu nimic instituției sau firmei? (...) Nu cred că pe undeva prin Europa unii primesc pe toată viața lor un astfel de bonus financiar”, a declarat liderul BNS, Dumitru Costin, într-un interviu pentru Agerpres.

În lipsa unor criterii simple şi clare, neinterpretabile de salarizare, cumulul de sporuri a dus la distorsiuni foarte mari în mediul bugetar. În plus, haosul e atât de mare, încât nicio instituţie a statului nu are o imagine clară cu salariile aflate în plată în sectorul public. Fostul guvern a încercat să construiască o bază de date cu toate salariile din sistemul public, pentru a se identifica astfel toate disfuncționalitățile salariale existente și a se  evalua corect impactul financiar al modificărilor la legea salarizării. „Nu s-a reușit acest lucru, pentru că au fost instituții publice care au refuzat pur și simplu să pună la dispoziția autorităților centrale bazele de date cu salariile în plată în sectorul public. Am reușit, cu chiu, cu vai, împreună cu Guvernul, cu Ministerul Muncii la vremea respectivă, să strângem circa 60% din totalul salariilor în plată”, povesteşte Dumitru Costin.

Totuşi, în noiembrie 2016, spre final de mandat, guvernul Cioloş a emis o hotărâre prin care este introdus un registru general de evidenţă a salariaţilor din sistemul bugetar, pe modelul -REVISAL, registrul care funcționează acum pentru personalul din mediul privat. De acest proiect nu se mai aude nimic.     

Inechitate între public şi privat

Cea de-a treia problemă majoră este salariul minim brut pentru sectorul public prefigurat în 2022, de 2.500 de lei. „Evident că această construcție legislativă pe care o analizăm acum arată sau ridică și acest uriaș semn de întrebare: ce salariu minim va avea România în 2022?. Va avea 2.500 de lei, cât e în acest proiect de lege sau va avea cât se estimează că va fi salariul minim la nivelul restului economiei naționale, undeva până în 2.000 de lei?”, se întreabă Dumitru Costin. Potrivit acestuia, o separare nu este sustenabilă şi ar fi complet discriminatorie.

Per ansamblu, din proiectul legii salarizării „ceea ce este mai mult decât evident pentru toată lumea, la o primă lecturare, este faptul că nu există certitudini decât pentru anul acesta, pentru cei din Poliție în principal și certitudini pentru cei din Sănătate și Educație pentru anul 2018. În rest, prevederile din corpul legii sunt imprecise și generează mari semne de întrebare, cum că în 2019 și 2020, anii care urmează, alte și alte categorii socio-profesionale vor mai putea, subliniez, vor mai putea, să beneficieze de creșteri salariale”, a mai spus liderul BNS.

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate