Tranzacțiile integrate, de dimensiuni mari, din Europa au generat 49% din valoarea totală a tranzacțiilor din sector, în timp ce regenerabilele au magnetizat 46% din volumul fuziunilor şi achiziţiilor care au avut loc. Statele Unite au atras cele mai mari investiții de capital, totalizând 81,4 miliarde de dolari.
Activitatea de tranzacționare din sectorul Energiei și utilităților, la nivel global, a atins un nivel record anul trecut, înregistrând o creștere cu 28% a valorii totale a tranzacțiilor, la 256,3 miliarde de dolari, și un număr de 546 de tranzacții, arată raportul „EY Power transactions and trends Q42018”.
Tranzacțiile realizate în Europa au atras cea mai mare parte din valoarea totală, cu 126,5 miliarde de dolari, ceea ce a reprezentat o creștere de 2,5 ori față de nivelul de 50,3 miliarde de dolari, înregistrat cu un an înainte.
Regerabilele au continuat să alimenteze volumul general al tranzacțiilor. Au fost 253 de tranzacții, reprezentând 46% din volumul total, la nivelul tuturor regiunilor, și 19% din valoarea totală a tranzacțiilor (48,3 miliarde de dolari). În anul 2018, cinci tranzacții implicând operațiuni de utilități integrate, fiecare în valoare de peste un miliard de dolari, au generat 32 de miliarde de dolari (32%) din valoarea totală a tranzacțiilor de pe continentul american.
Statele Unite au rămas cea mai atractivă destinație pentru fluxurile de capital. Capitalul investit aici în anul 2018 a cumulat 81,4 miliarde de dolari, din care tranzacții interne de 55,1 miliarde de dolari și investiții străine de 26,3 miliarde de dolari.
Canada a investit 20,2 miliarde de dolari în Statele Unite (reprezentând 67,3% din activitatea investițională totală canadiană), cu investiții interne de doar 6,1 miliarde de dolari. China a fost principalul investitor în străinătate, plasând 34 de miliarde de dolari în alte țări, din care 32,6 miliarde de dolari în Europa.
Un an excepţional
„2018 a fost un an excepțional pentru activitatea de tranzacționare din sectorul Energiei și al utilităților, de la nivel global, impulsionată de optimizarea portofoliilor și de tranzacțiile M&A (n.r. din eng. Merger & Acquisition) de dimensiuni mari”, a declarat Miles Huq, coordonator EY Global Power & Utilities Transactions Advisory.
Corporațiile au realizat 70% din numărul total al tranzacțiilor și au generat 80% din valoarea lor totală, dar a existat un interes foarte mare și din partea investitorilor financiari, spune Huq.
Piața noilor surse de energie a continuat să crească atât ca dimensiune, cât și ca importanță, pe fondul cererii din partea clienților și al reglementărilor. „Pe măsură ce înaintăm în anul 2019, ne așteptăm să se mențină interesul pentru investițiile în energie regenerabilă, pentru stocarea energiei și în infrastructura pentru vehiculele electrice”, a spus responsabilul EY.
Regenerabilele şi stocajul, vectori de creştere
Energia regenerabilă și stocarea energiei rămân principalii vectori de creștere pe continentul american. Anul trecut, valoarea tranzacțiilor din Energie și utilități, de pe continentul american, a scăzut cu 3%, la 98,9 miliarde de dolari, pe fondul unei scăderi de 7% în SUA, în timp ce restul regiunii a înregistrat o creștere de 22% față de anul anterior.
Schimbările de politici energetice din Brazilia, Mexic și Columbia ar putea încuraja cererea de investiții în aceste state. În februarie 2018, autoritatea federală de reglementare a sectorului energetic (FERC) din SUA a emis Ordinul 841, care va permite deschiderea piețelor la resursele de stocare a energiei și este de așteptat să impulsioneze investițiile în stocarea de energie în Statele Unite.
Valeriu Binig, EY România: „Și în România vedem inițiative corporative de promovare a autovehiculelor electrice și a infrastructurii pentru încărcarea acestora. Stocarea energiei electrice a captat un interes crescut și așteaptă un cadru de reglementare corespunzător pentru remunerarea investițiilor.”
Reformele acestea deschid calea tranziției Europei spre energia verde. România este direct interesată aşadar de continuarea politicilor de tranziţie spre regenerabile. Reformele pieței UE, incluzând majorarea țintelor privind ponderea surselor de energie regenerabilă pentru anul 2030, impunerea unor limite de emisii de CO2 asupra industriei Transporturilor și eliminarea remunerării capacităților pentru producerea de electricitate pe bază de combustibili fosili vizează accelerarea tranziției spre energie verde.
România, peste media UE
„Și în România, vedem inițiative corporative de promovare a autovehiculelor electrice și a infrastructurii pentru încărcarea acestora. Stocarea energiei electrice a captat un interes crescut și așteaptă un cadru de reglementare corespunzător pentru remunerarea investițiilor”, a declarat Valeriu Binig, Senior Advisor al EY România.
Noi proiecte eoliene cu turbine moderne, de dimensiuni şi capacități crescute și investiție specifică mai mică (ce vor duce la un cost de producție mai mic) sunt în faze avansate de analiză. „Așteptăm tranzacții spectaculoase cu proiecte existente, în contextul necesității de integrare pe verticala producere-furnizare. Pe fundalul absenței marilor proiecte centralizate, ce ar trebui să acopere retragerile din funcțiune ale capacităților învechite, vom vedea o tendință de descentralizare a producerii energiei electrice, cu prosumerii în rol principal. Probabil primii vor fi consumatorii nerezidențiali”, a spus Binig.
Printre sursele regenerabile sunt energia eoliană, energia solară (termică, fotovoltaică și concentrată), cea hidroelectrică, energia maremotrică, geotermala, biocombustibilii și partea regenerabilă a deșeurilor.
România avea în anul 2017 o pondere a energiei regenerabile, în totalul energiei utilizate pentru termoficare şi climatizare, de 26,6%, peste media de 19,5%, de la nivelul Uniunii Europene. În anul 2004, media Uniunii Europene era de numai 10,4%. La creşterea acestei ponderi au contribuit sectoarele industriale, serviciile, dar şi gospodăriile populaţiei, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În patru dintre statele membre, peste jumătate din totalul energiei utilizate pentru termoficare şi climatizare a provenit în anul 2017 din surse de energie regenerabilă: Suedia (69,1%), Finlanda (54,8%), Letonia (54,6%) şi Estonia (51,6%). Cele mai scăzute ponderi erau în Olanda (5,9%), Irlanda (6,9%) şi Marea Britanie (7,5%).
Comisia Europeană şi-a propus ca, în anul 2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. La rândul său, România s-a angajat ca 24% din consumul ei de anul viitor să fie din energie verde.
26,6% este ponderea energiei regenerabile în totalul energiei utilizate pentru termoficare şi climatizare în România
Sectorul energetic trebuie să se dezvolte prin aşa-numita „generare distribuită”. Aceasta înseamnă că, în locul centralelor electrice de mari dimensiuni, Guvernul trebuie să încurajeze construirea de unităţi de generare (fotovoltaice, eoliene, geotermale, biomasă) foarte aproape de locul unde va fi consumată această energie.
Printre avantajele acestui tip de producţie energetică se numără costurile relativ scăzute ale centralelor electrice cu capacitate redusă, posibilitatea de a se adapta cu uşurinţă la cererea de energie şi nivelul redus de pierderi în transport si distribuţie, având în vedere apropierea de locul de consum.
Să comparăm cu situaţia din Bucureşti, unde energia termică produsă în câteva electrocentrale uriaşe călătoreşte mulţi kilometri până la consumatorul final şi pierderile rezultate sunt enorme.
