17.3 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăEconomieMagistrala 5, linia de metrou “săpată” de Ponta, Vanghelie și Oprescu

Magistrala 5, linia de metrou “săpată” de Ponta, Vanghelie și Oprescu

Începute în forță în 2012, lucrările la Magistrala 5 a metroului bucureștean s-au oprit brusc un an mai târziu.

Și asta din cauză că prim-ministrul de la acea vreme, Victor Viorel Ponta, a decis să taie drastic fondurile alocate acestui proiect de investiții. În proiectul de buget pe 2013, care ulterior a devenit literă de lege, la capitolul dedicat lucrărilor la Magistrala 5 Drumul Taberei-Universitate (paginile 33-34), s-au alocat circa 95 milioane de lei, de cinci ori mai puțin decât cele 500 milioane estimate pentru 2013 de către Guvernul Ponta 1 la rectificarea bugetară din vara lui 2012. Cu alte cuvinte, Ponta 2 a devenit mult mai zgârcit decât Ponta 1.

Ba chiar Guvernul și-a și asumat la acea vreme întârzierea lucrărilor. În proiectul de buget, “data programată a terminării și punerii în funcțiune (PIF)” a metroului din Drumul Taberei a fost modificată și în loc de anul 2014 (așa cum era stipulat în bugetele din anii anteriori) a fost trecut anul 2018.

Agitația de pe șantier s-a redus brusc și, în câteva luni, nu a mai fost văzut niciun muncitor. Explicabil, din moment ce Guvernul nu mai era dispus să finanțeze o investiție atât de vitală pentru bucureșteni. Care bucureșteni erau nevoiți și să suporte (fără să știe până când) șantierele din grădinile blocurilor lor.

Blestemul primarului care (nu mai) este

Ulterior, după mai bine de un an de întârziere, proiectul a fost inclus pe finanțare nerambursabilă de la Bruxelles, însă un alt blestem s-a abătut asupra lui. De această dată, a lovit Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5.

În primăvara lui 2015, procurorii DNA descindeau la sediul central al Metrorex (condusă la acea vreme de Aurel Radu, fostul șef de economat al lui Vanghelie) din Palatul CFR, pentru a ridica documente legate de licitația pentru achiziția de trenuri de metrou destinate Magistralei 5, câștigată de spaniolii de la CAF. Cu acel prilej, s-a constatat că mai mulți membri ai comisiei de licitație fuseseră plimbați prin Spania și primiseră cadouri scumpe de la firma iberică.

Și nu erau deloc puține trenuri – minimum 43 și maximum 51, prin contractul-cadru, în valoare estimate de 1,5 miliarde de lei. Asta pentru că, în planurile inițiale, Magistrala 5 ar fi trebuit să se continue de la Eroilor spre Universitate, Piața Iancului și să aibă punctul final la Cora Pantelimon.

Extinderea, amputată chirurgical de Oprescu

Numai că primarul general de la acea vreme, Sorin Oprescu, s-a apucat să refacă sistemul rutier și linia de tramvai de pe Șoseaua Iancului, cu toate că exista un credit acordat de BEI tocmai pentru construcția metroului din Pantelimon. În consecință, Primăria Capitalei a transmis Ministerului Transporturilor că proiectul metroului din Pantelimon nu mai este prioritar și că, eventual, poate fi realizat după 2020.

Acum, stațiile sunt aproape gata și montarea căii de rulare se apropie de final. Urmează cea mai grea încercare – montarea sistemelor de automatizare și semnalizare, fără de care circulația trenurilor nu este posibilă în condiții de siguranță.

Oricum, locuitorii din Drumul Taberei sunt sătui de promisiuni și nu mai cred în niciun termen avansat de autorități pentru finalizarea celui mai mare proiect de infrastructură din Bucureștiul ultimelor trei decenii.

Cele mai citite

Iohannis la Consiliul European, azi și mâine. Situația din Orientul Mijlociu, pe agendă

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, astăzi şi mâine, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles.Şeful statului va participa, de...

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul în care este implicat Vlad Pascu

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a amânat, miercuri, pentru data de 24 aprilie, soluţionarea propunerii Inspecţiei Judiciare de...

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...
Ultima oră
Pe aceeași temă