Ţara noastră este urmată de Ungaria (3%) şi Slovacia (2,9%). La polul opus, sunt Cipru (-0,5%), Grecia (-0,3%) şi Portugalia (-0,1%). Care este semnificaţia? Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că şi SUA, şi Japonia, şi China au ajuns la concluzia că inflaţia optimă e 2%.
„Trăim într-o lume care a ajuns la concluzia că avem nevoie de o inflaţie de 2%. Convenabilă tuturor ţărilor care fac analiza mişcării preţurilor”, a spus Rl Adrian Vasilescu.
În timp ce aceste state însă nu reuşesc să crească inflaţia la 2%, oricât micşorează băncile centrale dobânzile de politică monetară, România a trecut printr-un puseu inflaţionist, sărind mult peste optimalul 2%. De vreo trei luni, suntem în plin proces de dezinflaţie.
„Nu Banca Naţională a dus inflaţia la 5,41%. Au fost şocuri de creşteri de preţuri. Prima lună a fiecărui trimestru începea cu un şoc.” Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR
Noi am plecat, din decembrie 2015, de la -0,7% inflaţie. România era penultima ţară din UE, din «extrema stângă», unde sunt preţuri sub zero” detaliază Vasilescu. Ce a urmat? ﾎn ianuarie 2017, aveam 0,3% inflaţie.
În T3 2017, România creştea la 1,77%, în luna septembrie. „Însemna că ne apropiem de ideal. Problema era să ajungem la 2%”, aminteşte expertul BNR. Dar trendul era îngrijorător. În decembrie 2013, inflaţia a ajuns la 3,32%, apoi a venit mai 2018, cu vârful inflaţionist: 5,41%.
Şoc după şoc
„Am intrat în anul de graţie 2019. Ianuarie, inflaţie 3,32%, februarie – 3,83%”, spune Adrian Vasilescu. Trendul clar de dezinflaţie a început în T3 2019, apoi am ajuns unde suntem acum.
„Nu BNR a dus inflaţia la 5,41%”, explică Vasilescu, detaliind: „au fost şocuri de creşteri de preţuri. Prima lună a trimestrului începea cu un şoc. Următoarea lună – un alt şoc. Şi pe urmă Banca Naţională punea stăvilare, să aducă în jos inflaţia. Atunci când arunci în aer preţurile la energie electrică şi la gaze, practic, acestea sunt produse inflamante, care aprind toate preţurile”.
România liberă a scris despre fiecare dintre aceste şocuri. Dăm numai două exemple: primul – supraacciza pe carburanţi în anul 2017 şi ultimul – OUG 114, în finalul anului 2019.
