€4.6321 $3.9175 £5.2408

Bitcoin, în vizorul mafiei

Moneda virtuală nu încetează să crească şi la 28 noiembrie a cochetat cu pragul simbolic de 10.000 dolari. Independentă de state, bitcoin este acuzată că finanţează comerţul ilicit.

Gabriela Anghel 0 comentarii

Monedele electronice ca bitcoin scapă controlului statelor şi institutelor monetare şi utilizarea lor rămâne confidenţială.

Puternica instabilitate a cursului acestor devize împiedică însă îndeplinirea celor trei funcţii-cheie ale unei monede – să servească drept intermediar în schimburi, să constituie o rezervă de valoare şi să încarneze o unitate de cont pentru calcule economice.

Concepute ca o alternativă la monedele încadrate de băncile centrale şi pieţele tradiţionale, criptomonedele se inserează de acum în strategiile întreprinderilor şi în reţelele bancare. De exemplu, sunt în prezent în centrul discuţiilor în instan-ţele financiare ruse. Cea mai celebră dintre ele este bitcoin.

Spaţiul cibernetic, devenit pregnant în viaţa noastră cotidiană, nu are sisteme de reglementare sau control şi mafia vizează lumea virtuală, experţii semnalând forme de criminalitate foarte sofisticate. De exemplu, mafia italiană a înlocuit bidoanele de lapte pline cu bancnote pe care le trimiteau spre Elveţia cu bitcoin.

După ce a depăşit bara de 8.000 dolari la 20 noiembrie, această monedă s-a apropiat marţi, 28 noiembrie, de pragul de 10.000 dolari. O creştere de aproape 20% într-o săptămână şi o săritură de aproape 1.000% după 1 ianuarie 2017.

Acum cinci ani, se putea cumpăra o piesă de un bitcoin cu mai puţin de 12 euro. În această perioadă, cursul acestei monede virtuale afişează o rată de creştere vertiginoasă, doar traficul de droguri la scară mondială realizând o cifră de afaceri de peste 240 miliarde de euro pe an.

Bitcoin este pe cale să se transforme într-un produs de plasament pentru numeroase hedge funds. Potrivit Les Echos, Chicago Mercantile Exchange (CME), una dintre cele două principale pieţe americane, ar fi pe punctul de a cota contractele la termen asupra acestei „crypto-currency”.

 Vedeta reţelei

 Inventată în 2008 de un misterios informatician american, bitcoin a devenit, de la prima tranzacţie înregistrată în această monedă virtuală, la 9 ianuarie 2009, „currency”, cum spun americanii, cea mai populară pe reţea. Aprecierea cursului ei ţine în principal de relativa raritate. Bitcoin nu este produsă decât în cantitate limitată. În total nu ar fi decât 21 milioane de unităţi şi puţin sub 17 milioane ar fi utilizate în prezent pe -Net-ul -mondial. În comparaţie, -circa 620 miliarde de euro sunt în circulaţie în lumea reală.

Vigoarea creşterii vertiginoase a cursului bitcoin suscită şi neîncredere şi numeroşi bancheri şi finanţişti ne avertizează în privința acestei monede. Pentru Jamie Dimon, pdg la banca J.P. Morgan, moneda ar fi „o escrocherie”, iar  Vitor Constancio, vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat că „nu este o monedă, ci un instrument de speculaţie”. Specialiştii estimează că bula speculativă bitcoin poate exploda oricând, problema nu este de a şti dacă, ci când. Pentru că riscurile planează asupra bitcoin. Deşi cursurile urcă în continuu, bula nu se poate să nu explodeze. Iar reputaţia de monedă mondială a devenit precară pentru că Rusia, China şi India au anunţat că vor să lanseze propriile bitcoin.  

 Fără exigenţe

În loc să crească fondurile prin cotarea acţiunilor lor, micile genii informatice au găsit un mijloc mai rapid şi mai eficient pentru găsirea finanţărilor. Emit propriile monede virtuale şi le vând la licitaţii graţie unui ICO, Initial Coin Offering, acronim care aminteştre de celebrele Initial Public Offering (IPO), introducerile în Bursa americană. În acest caz nu mai este nevoie de respectarea exigenţelor de rigoare şi transparenţă cerute de jandarmul pieţelor financiare americane, Securities and Exchange Commission (SEC), de completarea sutelor de pagini şi de plata ruinătoare a avocaţilor şi a bancherilor de afaceri. Cu o bună descriere şi un site web, runda este jucată.

În vară, la San Francisco a fost lansat Protocol Labs, care a adunat proape 190 milioane dolari într-o oră, în timp ce Dynamic Ledger Solutions a strâns 230 milioane dolari pentru a exploata calculatorul Tezos instalat în Elveţia. Global, cifrele sunt edificatoare arată Wall Street Journal – de la începutul anului, 170 de întreprinderi au angrenat 2,3 miliarde dolari, de 20 de ori mai mult decât în 2016.

Loading...