Curtea va examina argumentele petenţilor şi Guvernului timp de trei zile, însă data pronunţării nu era cunoscută încă. În cazul în care, la finalul acestui nou episod din saga haotică a Brexitului, Curtea Supremă consideră suspendarea ilegală, Parlamentul va trebui să fie convocat imediat, potrivit unor experţi în drept.
Pentru a suspenda Parlamentul, Johnson a fost nevoit să obţină asentimentul reginei Elizabeth a II-a.
Audierea urmează să stabilească dacă ”sfatul dat de Boris Johnson Majestăţii Sale” este ”legal”, a declarat preşedinta Curţii Supreme Brenda Hale deschizând audierea.
Însă răspunsul Curţii Supreme nu va avea niciun efect asupra calendarului Brexitului.
”Rezolvarea acestei chestiuni juridice nu va determina nici când şi nici cum trebuie să iasă Regatul Unit din Uniunea Europeană (UE)”, a avertizat Lady Hale, în timp ce aproximativ 40 de opozanţi ai Brexitului manifestau în faţa Curţii.
”WAIT AND SEE”
Unul dintre ei era deghizat în ”Hulk”, ironizându-l pe Boris Johnson, care a comparat în acest weekend Regatul Unit cu acest supererou ”legat”, dar care ”scapă mereu”.
”Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să aşteptăm şi să vedem ce spun judecătorii”, a declarat la BBC Boris Johnson.
”Trebuie să vedem care vor fi termenii exacţi ai hotărârii şi ce înseamnă ei”, a declarat, la rândul său, ministrul Justiţiei Robert Buckland, dând asigurări că Guvernul ”va respecta” hotărârea Curţii.
Cu 44 de zile înaintea divorţului de UE, scenariul unui Brexit fără acord rămâne în mod deschis avut în vedere de către Boris Johnson, în pofida unor previziuni alarmante, stabilite de către propriul său Guvern, cu privire la penurii alimentare şi de medicamente şi riscuri ale unor tulburări publice.
O majoritate a deputaţilor britanici se opune unei ieşiri a regatului din Uniune fără acord şi vrea o anulare a suspendării Parlamentului, pevăută până la 14 octombrie, pentru a avea mai mult timp să blocheze un ”no deal”.
Parlamentarii au reuşit deja să adopte o lege care-l obligă pe Boris Johnson să ceară UE o amânare cu trei luni a Brexitului, prevăzut la 31 octombrie, însă premierul a exclus în mod categoric să solicite vreo amânare.
DECIZIE ”POLITICĂ”
Criticată dur de clasa politică şi de societatea civilă, ”prorogarea” Parlamentului a făcut obiectul mai mutor acţiuni în justiţie cu verdicte opuse.
La 11 septembrie, cea mai înaltă instanţă din Scoţia a găsit suspendarea ”ilegală”, întrucât ea are, în opinia curţii, obiectivul de a ”obstrucţiona Parlamentul”.
Din contră, răspunzând plângerii unei activiste anti-Brexit, Gina Miller, Înalta Curte de la Londra a refuzat săse pronunţe pe fond, apreciind că prorogarea – o decizie ”politică” – nu este treaba tribunalelor.
Ziua de marţi este consacrată expunerii avocaţilor petenţilor – într-un caz Gina Miller, iar în celălalt 78 de parlamentari proeuropeni conduşi de Joanna Cherry, o deputată din Partidul Naţional Scoţian (SNP).
Avocaţii Guvernului urmează să răspundă miercuri, iar fostul premier conservator John Major, care o susţine pe Gina Miller, urmează să fie audiat joi. Şi alţii vor lua cuvântul.
”PRACTICĂ NELOIALĂ”
La rândul său, fostul premier conservator David Cameron, care a convocat referendumul Brexitului, a denunţat o ”practică mai degrabă neloială”, dar ”nu ilegală”.
”Până la urmă, trebuie să lucrăm împreună cu Parlamentul şi nu-i putem nega aritmetica şi nici majorităţile din rândul său”, a argumentat el într-un interviu acordat postului ITV.
Boris Johnson şi-a pierdut majritatea absolută în Camera Comunelor, iar strategia sa a Brexitului a condus la o ”rebeliune” a deputaţilor conservatori care au fost expulzaţi din Partidul Conservator.
El afirmă, acum, că mizează pe un acord de divorţ cu UE înaintea Consiliului European de la 17-18 octombrie, la Bruxelles.
Însă Comisia Europeană (CE) a relevat luni că nicio propunere în vederea unei soluţii operaţionale nu a fost încă prezentată de către Guvernul Johnson.
