Autorităţile, potrivit ei, au reuşit să scoată Republica Moldova din izolarea internaţională şi să facă să fie reluată asistenţa externă. În acest sens, Maia Sandu a amintit că deja au fost deblocate granturi în valoare de 1,4 miliarde de lei, precum şi credite în valoare de 2 miliarde de lei (moldoveneşti), informează Radio Chişinău.
Ea a comparat situaţia Republicii Moldova în momentul preluării guvernării de către noua coaliţie compusă din socialiştii (proruşi) şi Blocul ACUM (declarat proeuropean) cu o corabie în derivă şi a menţionat că situaţia era mult mai gravă decât presupunea fosta opoziţie. Potrivit acesteia, fosta guvernare ar fi lăsat o gaură de aproximativ 4,5 miliarde de lei la buget.
‘Oamenii sunt mai liberi şi au încetat să se mai teamă. (…) Acest guvern este cel mai onest pe care l-a avut vreodată Republica Moldova’, consideră Maia Sandu, referindu-se la înlăturarea de la putere a controversatului oligarh Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, despre care s-a spus că şi-a subordonat multe instituţii-cheie din Republica Moldova.
La capitolul ‘nereuşite’, Maia Sandu a menţionat că şi-ar fi dorit ca reformele să fie aplicate mult mai repede.
Expertul în politică de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă, consideră că după 100 de zile multe din promisiunile făcute de noua alianţă de guvernare nu au fost îndeplinite. ‘Multe persoane-cheie în fruntea instituţiilor de pe vremea regimului Plahotniuc nu mai sunt, cu toate acestea, instituţiile respective încă nu funcţionează independent. Este vorba de Procuratura Generală şi CNA (Centrul Naţional Anticorupţie), dar şi instanţele judecătoreşti. Se creează impresia că sistemul oligarhic se readaptează noilor realităţi’, a opinat analistul politic moldovean, citat de portalul Politik.
Potrivit acestuia, socialiştii îşi plasează oamenii în funcţiile-cheie eliberate de ‘cadrele’ lui Plahotniuc. Un exemplu concludent este, în opinia sa, cazul Curţii Constituţionale cu numirea noilor membri. În perioada 7-14 iunie când a existat dualitatea puterii, deciziile Curţii Constituţionale au fost cele care au creat confuzie în societate. ‘Astăzi, constatăm că unii dintre judecătorii noi de la Curtea Constituţională au un trecut politic, ei fiind numiţi în funcţie în culise pe criterii politice’, a argumentat el.
