De asemenea, în laboratoarele criminalistice ale Poliţiei Române au fost efectuate 15.983 de expertize şi constatări criminalistice, fiind supuse examinării 360.747 de probe, precizează sâmbătă IGPR.
Potrivit sursei citate, specialiştii criminalişti din cadrul Poliţiei Române au efectuat, anul trecut, aproape 200.000 de deplasări în teren (cercetări la faţa locului, participări la percheziţii, reconstituiri, experimente judiciare) şi au efectuat aproape 16.000 de expertize şi constatări criminalistice.
Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române este structura care se ocupă cu cercetarea la faţa locului, examinarea probelor în laborator, efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor criminalistice, precum şi cercetarea ştiinţifică.
Poliţia Română, prin Institutul Naţional de Criminalistică, este punctul naţional de contact pentru schimbul automat de date genetice şi dactiloscopice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Conform IGPR, prin Sistemul AFIS (baza de date naţională de identificare dactiloscopică), în anul 2017, au fost examinate 78.401 fişe dactiloscopice şi 50.885 de urme papilare şi reexaminate alte 77.396 de urme, fiind identificate 6.992 de persoane implicate în comiterea a 6.445 de fapte.
Din punct de vedere al schimbului automat de date genetice, Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare stochează în prezent 45.830 de profile genetice (prelevate de la persoane condamnate, persoane suspecte, persoane dispărute, cadavre şi persoane dispărute, precum şi urme de la faţa locului rămase neatribuite).
De asemenea, anul trecut, au fost identificate 1.082 de persoane. prin schimbul de date prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională. În prezent, se efectuează schimbul automat de date dactiloscopice şi genetice cu 19 state membre ale Uniunii Europene, operaţionale pe acest domeniu.
Sistemul răspunde cerinţelor de interes judiciar ale structurilor operative ale Poliţiei Române, prin implementarea şi furnizarea datelor de identificare ale persoanelor condamnate (date despre amprente papilare, profil ADN, fotografii de semnalmente etc.), necesare examinării şi identificării criminalistice a persoanelor, autorilor de infracţiuni, cadavrelor/persoanelor cu identitate necunoscută, persoanelor dispărute, victimelor dezastrelor naturale etc, mai precizează Poliţia Română.
