Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Procurorul general al României face curat în dosarele cu soluții NUP

Procurorul general al României face curat în dosarele cu soluții NUP

În urma controlului cerut de procurorul general în parchetele din țară privind cauzele de lipsire de libertate din ultimii 10 ani, au fost infirmate, în totalitate sau în parte, un număr de 29 soluţii de neurmărire penală/netrimitere în judecată.

Rl online 0 comentarii

Acesta au fost apreciate ca fiind nelegale şi netemeinice, arată un comunicat al Parchetului general.

Procurorul general a cerut, pe 6 august, efectuarea unui control de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, după cazul Caracal.

Potrivit rezultatelor controlului, în perioada 2009 -2019, la parchetele civile şi militare de pe lângă curţile de apel din ţară şi unităţile subordonate acestora au fost înregistrate 17.631 dosare având ca obiect infracţiunea de lipsire de libertate (16.492 cu autori cunoscuţi, iar diferenţa de 1.139 cu autori necunoscuţi), din care 2.013 dosare s-au format ca urmare a sesizărilor prin intermediul S.N.U.A.U. 112.

În aceeaşi perioadă au fost soluţionate 14.302 dosare, din care: 1.491 dosare, prin trimiterea în judecată şi 12.811 dosare (737 cu autori nescunoscuţi), prin soluţii de neurmărire penală sau netrimitere în judecată.

Ponderea dosarelor în care s-au dispus soluţii de trimitere în judecată, din totalul dosarelor soluţionate, este de 10,42%, indicator situat peste procentul cauzelor (indiferent de natura acestora) soluţionate prin trimiterea în judecată în perioada 2009 – 2011, astfel cum s-a reţinut în rapoartele de activitate ale Ministerului Public.

Au fost formulate plângeri împotriva soluţiei de neurmărire penală/netrimitere în 1.642 dosare, din care doar 75 au fost admise, restul fiind respinse. Ponderea dosarelor în care au fost formulate plângeri împotriva soluţiei, din totalul dosarelor soluţionate, este de 12,81%. Ponderea dosarelor în care a fost admisă plângerea împotriva soluţiei, din totalul dosarelor soluţionate, este de 0,58%.

”În urma controlului au fost infirmate, în totalitate sau în parte, un număr de 29 soluţii de neurmărire penală/netrimitere în judecată, apreciate ca fiind nelegale şi netemeinice”, subliniază comunicatul.

În cauzele în care au fost dispuse soluţii de neurmărire penală/netrimitere în judecată, faptele de lipsire de libertate în mod ilegal au privit:

Sesizări ale unor persoane vătămate care, ulterior, au revenit asupra acestora, învederând că aspectele reclamate nu erau reale, iar faptele nu au existat în materialitatea lor;
Plecări voluntare ale minorilor de la domiciliu sau din centrele de plasament (unele din ele fiind sesizate inițial ca dispariții), care au reclamat că au fost victime ale unor infracțiuni de lipsire de libertate sau chiar viol, întrucât se temeau de reacția părinților;
Exercitarea abuzivă a autorității părintești de către părinții despărțiți în fapt (unul din părinți a luat copilul fără consimțământul celuilalt părinte) sau divorţaţi, pe fondul existenţei unor neînţelegeri între aceştia legate de custodia copiilor minori;
Sesizări formulate de rude (de regulă părinţi) privind presupuse fapte de lipsire de libertate a copiilor, neconfirmate ulterior de persoanele vătămate, rezultând, în fapt, că părinţii nu erau de acord cu relaţiile în care erau implicaţi copiii lor;
Sesizări vizând modalitatea în care lucrătorii de poliţie şi-au îndeplinit îndatoririle de serviciu cu ocazia intervenţiilor, persoanele vătămate invocând faptul că ar fi fost lipsite de libertate cu ocazia conducerii la sediul poliţiei sau cu ocazia desfășurării anchetei;
Sesizări îndreptate împotriva jandarmilor, polițiștilor locali sau agenților de pază, privind comiterea unor fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, în general în concurs și cu unele fapte de purtare abuzivă sau abuz în serviciu;
Conflicte apărute între soți/foști soți/concubini, în care persoanele vătămate (de sex feminin) au reclamat că au fost victime ale unor agresiuni fizice, arătând totodată că au fost lipsite de libertate, în sensul că nu li s-a mai dat voie să plece din locuință sau că au fost luate cu mașina de acasă, ori de pe stradă, împotriva voinței lor. În majoritatea cazurilor s-a stabilit fie că faptele nu se confirmă, fie că sesizările au fost nereale, persoanele vătămate revenind asupra declarațiilor sau împăcându-se cu autorul;
Neînţelegeri între soţi/concubini pe fondul consumului excesiv de alcool, în urma cărora părţile au făcut sesizări nereale, inclusiv din dorinţa de răzbunare, ş.a.


La data efectuării controlului, la parchetele civile/militare de pe lângă curţile de apel şi unităţile subordonate acestora se aflau în lucru 1.463 dosare, din care 262 dosare cu autori necunoscuţi.

„În general, s-a constatat că actele de urmărire penală au fost efectuate în mod ritmic, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia victimelor faptelor reclamate, nesoluţionarea cauzelor, mai ales a celor vechi, datorându-se, în principal, unor motive de ordin obiectiv, dintre care exemplificăm: nedepistarea autorilor sau a altor persoane a căror audiere se impunea în cauză; volumul mare de activitate; complexitatea cauzelor; insuficienţa personalului, în special în cazul unităţilor de poliţie; fluctuaţia de personal, atât din cadrul unităţilor de parchet, cât şi din cadrul organelor de cercetare penală; antrenarea organelor de cercetare penale în alte activităţi specifice muncii de poliţie etc.”, mai arată Parchetul General.

Între neregularități au mai fost constatate următoarele: lăsarea în nelucrare a unora dintre dosare, lipsa de ritmicitate în administrarea probatorului, audierea cu întârziere a persoanei vătămate şi/sau a reprezentantului legal al acesteia, încălcarea dispoziţiilor privind asistenţa juridică a persoanelor vătămate minore ş.a.

În consecință, au fost dispuse următoarele măsuri:

1. Trimiterea unei copii de pe raportul de control Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, spre informare;
2. Analizarea oportunităţii modificării dispoziţiilor Normelor metodologice aprobate prin Ordinului comun nr.12/C/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Afacerilor Interne, referitoare la trecerea în evidenţa dosarelor cu autori neidentificați, astfel încât să fie excluse din sfera de aplicare a acestora cauzele având ca obiect lipsirea de libertate în mod ilegal, violul, agresiunea sexuală, precum și alte infracțiuni contra persoanei ale căror victime sunt persoane minore sau vulnerabile;
3. Comunicarea rezultatului controlului conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române, în referire la activitatea organelor de poliţie judiciară, căreia i se va solicita să întreprindă demersurile necesare care să aibă ca rezultat soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate în instrumentarea organelor de cercetare penală şi evitarea apariţiei pe viitor a unor situaţii similare celor constatate;
4. Comunicarea unei copii de pe raportul de control conducerii parchetelor civile/militare de pe lângă curţile de apel, cu solicitarea de a dispune măsurile necesare îmbunătățirii activităţii şi remedierii deficienţelor şi disfuncţiilor constatate cu ocazia controlului;
5. Realizarea demersurilor necesare pentru un Grup de lucru la nivelul Ministerului Public şi Inspectoratului General al Poliţiei Române care să elaboreze o metodologie unitară privind modul de intervenţie şi de efectuare a urmăriri penale în cauzele în care sesizarea se realizează prin intermediul sistemului 112.

Comentarii

loading...