Legendele care circulau în redacția României Libere în anii '50: Tipograful zidit într-o pivniță și scandalul dintre Graur și Sebastian

de Flavia Dragan


Notice: Undefined variable: adOceanAd in /www/romanialibera.ro/application/modules/mobile/views/scripts/index/article.phtml on line 475

Virgil Lazăr, fondatorul Ediției de Transilvania-Banat, care a lucrat la România Liberă timp de 68 de ani, până la moartea sa, în 2015, a povestit cum era să scrii la RL în anii '50, dar și despre legendele care circulau în redacție.

Astfel, un tipograf ar fi stat zidit doi ani într-o pivniță, în timpul războiului, când România Liberă apărea ilegal, iar unul din redactorii-șefi, Alexandru Graur (lingvist de origine evreiască și membru al Partidului Comunist), ar fi sprijinit emigrarea evreilor în Palestina, iar comuniștii ar fi pus ”piciorul în prag și au adus ziarul sub călcâiul lor”.

La doar 19 ani, Virgil Lazăr devenise corespondent al ziarului România Liberă din județul Târnava Mare. El povestea că, ”în acei ani marcați puternic de stalinism, era redactor-șef Mircea Rădulescu, un evreu onest, care-i lăsa pe jurnaliști să-și facă treaba. În „priză" ne ţineau însă redactorii-şefi adjuncţi şi, desigur, secretarul general de redacţie, Al. Cornescu, cel care a rămas pe „baricade" decenii întregi, până la pensie, care (...) ştia al naibii de bine să înlăture, discret, asperităţile ce ar fi putut crea dificultăţi autorului şi redacţiei, în general, în acei ani teribili”.

Tipograful din pivniță și ziarul scos de comuniști în ilegalitate

Virgil Lazăr spunea că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ziarul ar fi apărut ”pe foi detaşate, trase la o tipografie plană, ascunsă într-o pivniţă. Munca ar fi fost executată de un tipograf ce a stat acolo, zidit, timp de doi ani. Aceeaşi legendă mai spune că el comunica cu exteriorul doar printr-un geam cu zăbrele, situat la nivelul solului imobilului respectiv”.


Citește și: „România Liberă”, 140 de ani de istorie. De la ziarul independenţei de stat, la ziarul revoluţiei anticomuniste

Din 28 ianuarie 1943 până în 23 august 1944, numele „România Liberă” este confiscat de comuniști, care tipăresc în ilegalitate un ziar sub această marcă. Apoi, cotidianul Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității este editat până în decembrie 1989. Datele cuprinse în Dicționarul presei literare românești ne arată că, din 1945, responsabil pentru conținutul ziarului era redactorul Grigore Preoteasa, iar până în 1950, apare cu subtitlul „Cel mai mare ziar de informație şi reportaj” ... citește mai departe aici ...


Legenda poate fi parțial confirmată, întrucât compendiile de istorie a presei consemnează tipărirea în ilegalitate a unui ziar numit ”România Liberă”, fără legătură cu ziarul tipărit în anii '20 și '30, din 28 ianuarie 1943, până în august 1944, la București, de către comuniști.

După 23 august 1944, tipograful respectiv ar fi studiat Medicina şi a devenit medic.

”Nu l-am cunoscut personal şi, deci, nu ştiu cât adevăr a fost în acestă legendă. Cert este că, atunci când PCR era în ilegalitate, spuneau ilegaliştii pe care i-am cunoscut, circulau asemenea foiţe tipărite, ceva mai mari decât o palmă. Unele texte publicate pe aceste foi aveau drept sursă un post de radio care se intitula tot „România liberă", a povestit Virgil Lazăr.

Mihail Sebastian, redactor RL la 23 august. Disputa dintre Graur și Sebastian l-a alungat pe scriitor de la RL

O altă legendă se leagă de numele lui Mihail Sebastian. Scriitorul a fost redactor pentru scurtă vreme la ”România Liberă”. În noaptea istorică de 23 august, a scris mult - după cum declara în jurnal său - pentru „România liberă". Dar, tot conform jurnalului său, nu i-a plăcut atmosfera din redacţie. 

Astfel, el a scris în acest jurnal: „Mă felicit că experienţa mea la „România liberă" s-a terminat repede,  înainte de a-mi fi angajată acolo semnătura. Ar fi fost imposibil să lucrez sub un regim de comitete secrete,  imbecilitatea îndoctrinată e mai greu de suportat decât imbecilitatea pur şi simplu. (...) În trei zile - mai adaugă Sebastian - , după năvala lui Graur (lingvist renumit, care a lucrat, la rândul său, în redacţia „României libere") şi a bandei lui, am înţeles că intru într-o redacţie terorizată de conformism".

La câţiva ani de la disputa dintre Mihail Sebastian şi Alexandru Graur, oamenii vorbeau în redacţie, pe şoptite, că ziarul ar fi fost înfiinţat de Alexandru Graur cu scopul de a suţine evreii şi, mai ales, emigrarea lor în Palestina, dar că partidul a pus piciorul în prag şi a adus ziarul sub călcâiul lui. PCR a intitulat „România liberă", inţial „ziar patriotic". În primele sale numere din seria „comunistă", ziarul lansase lozinca ,,Totul,pentru front, totul pentru victorie", ceea ce i-a adus, în final, decorarea, de două ori, cu cel mai înalt ordin al României de atunci. Această atenţie, concretizată în decoraţii, i-a fost acordată deopotrivă şi „Scânteii". Nici nu se putea altfel”, a notat Virgil Lazăr, într-o mărturie pentru un supliment RL, dedicat Revoluției Române.

Accidentul de la Moscova în care a murit redactorul-șef RL Grigore Preoteasa

O altă legendă, și mai controversată, se leagă de numele fratelui dictatorului Ceaușescu și de accidentul de avion suferit de Nicolae Ceaușescu la Moscova, la sfârșitul anilor 1950. În acel accident, a murit Grigore Preoteasa, primul socru al lui Adrian Năstase, un activist de partid, care a devenit redactor-șef al RL.


Citește despre acest episod relatat de Virgil Lazăr pe larg, aici:  România liberă: Istoria ziarului care a făcut istorie

Cu ajutorul lui Florea deci, am putut reconstitui adevărul despre acel accident. Nimeni nu şi-a putut explica cum de un avion, care, e drept, zbura pe o vizibilitate zero din cauza unei ceţe dese, dar era dirijat prin radio şi radar, a primit comanda să aterizeze din partea controlorilor de la sol, când era, de fapt, deasupra unei păduri destul de departe de Moscova! Au vrut liderii de la Kremlin să scape de guvernul României de atunci? ... citește mai departe aici ... 


Florea Ceaușescu a lucrat, alături de Virgil Lazăr, la secția agrară a ziarului.

”Pe atunci, Florea Ceauşescu (fratele lui Nicolae Ceauşescu, care avea rangul de general), venit în redacţie ţăran-ţăran, cu creionul chimic după ureche, lucra alături de mine la RL, la secţia agrară. Practic, Florea Ceauşescu trebuia să îndeplinească rolul de jurnalist. El a fost sursa cea mai directă şi reală referitoare la accidentul de avion în care a pierit Preoteasa. Şi asta pentru că el, Florea, a fost trimis, în acele zile triste, să stea cu fratele lui, Nicolae Ceuaşescu, la un spital din Moscova, unde a fost internat imediat după accident, aşa că a aflat o serie de informaţii direct de la sursă”, povestea jurnalistul.

Microfoanele de la hotelul Triumf, după ziarul ilegal scos de Băcanu, Uncu și Creangă

O altă aventură prin care a trecut Virgil Lazăr este legată de tipărirea ziarului România, de colegii săi, Petre Băcanu, Mihai Creangă și Anton Uncu, în 1988.

”După arestarea lor, am fost şi noi, corespondenţii, chemaţi urgent la Bucureşti pentru o „prelucrare" partinică a acestui caz ieşit din comun în presa românească. Geta Nae (șefa rețelei de corespondenți, care era membră de partid și soția colonelului Nae din garda lui Ceaușescu) ne-a aşteptat la statuia lui Lenin din faţa Casei Scânteii.

Ea ne-a prevenit că, atât la hotelul „Triumf", unde urma să fim cazaţi, cât şi în birourile din redacţie, s-au pus microfoane... ,,Aşa că - ne sfătuia ea - să vă ţineţi gura şi să nu comentaţi, în nici un fel, evenimentul", povestea jurnalistul Lazăr. 


Citește și povestea ziarului ilegal realizat de Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă, Anton Uncu, Alexandru Chivoiu și Ștefan Rădulescu Maier:  Jurnaliștii României Libere scot un ziar anticomunist, în 1988. Petre Mihai Băcanu: Am salvat onoarea jurnalismului și am dat o lecție presei obediente | VIDEO+FOTO

În anul 1988, un grup de jurnaliști români a sfidat dictatura ceaușistă, tipărind un ziar care își propunea să fie o alternativă la presa subordonată regimului comunist: ”fiecare să poată spune sincer ce dorește și ce gândește”. Aventura, deși planificată în detaliu, le-a atras ziariștilor arestarea și domiciliul forțat, după ce au fost trădați chiar de un membru al rețelei de distribuție a publicației... citește mai departe aici ...


 

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate