Casele vechi, o importantă moştenire culturală. Cotrocenii, cartier al cărui șarm trebuie păstrat

Dacă în episodul precedent ne-am îndreptat atenţia asupra istoriei cartierului, avându-se în vedere clădiri şi construcţii istorice care dau importanţă şi o deosebită prestanţă cartierului, în acest episod ne vom concentra asupra caselor.

Ion Diamandi 0 comentarii

După cum vom vedea, asupra fondului construit planează numeroase probleme, iar atât legile în vigoare cât mai ales aplicarea lor nu contribuie, aşa cum ar trebui, la prezervarea patrimoniului arhitectural şi urbanistic.
Cartierul Cotroceni se caracterizează prin diversitate stilistică a caselor, în mare parte tip vile. De la câteva construcții tipice finalului de secol XIX, fondul construit adună deopotrivă construcții neoromânești, arhitectură art-deco în variate forme sau modernism ceva mai îndrăzneț. Iar diversitatea nu se opreşte aici. Se mai regăsesc (bineînţeles în număr mai restrâns) elemente baroce sau în stil mudejar. Ott Gagel, binecunoscutul proprietar german de fabrici de pâine, şi-a construit, de exemplu, la intersecţia str. Dr. Joseph Lister – Dr. Louis Pasteur, un mic palat în stilul mauro-florentino-veneţian, la modă în anii ’30, aici locuind în anii ’70 și marele artist Nicolae Herlea.
Casele vechi cu două etaje, spațioase și de cele mai multe ori fără curte sau cu o curte foarte mică, gardurile joase şi transparente permițând grădinilor de fațadă să participe la imaginea străzii, frumoșii copaci bătrâni, în majoritate platani, erau cele care dădeau cartierului un caracter aparte și un liniștit aer burghez care mai este încă păstrat până în zilele de astăzi. Nu mai puțin importantă este unitatea tipologică cu diversitate stilistică arhitecturală din cartier care realizează o imagine de ansamblu omogenă (mici vile dispuse în vegetație). Această unitate s-a realizat prin retragerea cu 4 metri a caselor de la stradă (majoritatea acestora fiind poziționate independent pe parcelă), înălțimea mică a construcțiilor de maxim două etaje, precum și aliniamentul stradal de copaci.

Urbanizarea

Urbanizarea cartierului Cotroceni face parte din istoria ceva mai recentă a orașului. La începutul secolului XIX, după cum se ştie, Bucureştiul nu avea (nume la) străzi, existau aşa-numitele mahalale, iar casele nu aveau număr, fiind cunoscute după numele proprietarului.
Dacă englezul Chishull vedea în călătoriile sale pe meleagurile actualului cartier Cotroceni în secolul XVIII “viile şi grădinile foarte îngrijite” aflate lângă Mănăstirea Cotroceni, nici până spre sfârşitul secolului XIX nu se poate vorbi despre un cartier. Iată cum este descrisă zona în acea perioadă, în urma drumului cu careta din centrul Bucureştiului spre Palatul Cotroceni:
“De la Bulevardul Elisabeta şi până la picioarele dealului, unde începea parcul, mergeai pe câmp deschis, pe care păşteau oile. Afară de Facultatea de Medicină nu întâlneai nici o casă...” (Amintiri, Zoe Cămărăşescu, Casa Editorială Ponte, 2011, 2012).
Transformările majore ale întregii zone au luat amploare imediat după trasarea și realizarea bulevardului Independenței (actual Eroii Sanitari), în 1881, după acest moment începând şi procesul de parcelare a terenului la sfârşitul secolului XIX. În 1911-1912 Primăria bucureștiului prevedea o amenajare de anvergură a întregii zone, prin definirea unei rețele de străzi, de importanță diferită, acestea urmând să creeze o serie de legături între malul drept al Dâmboviței și limita orașului definită de Șoseaua Panduri și Calea 13 Septembrie.

Atractivitate

Cartierele vechi îmbătrânesc, este un fapt ştiut, iar pentru a se menţine este necesar ca ele să aibă atractivitate, inclusiv pentru tineri. Privit din această perspectivă, cartierul Cotroceni prezintă numeroase puncte-forte, printre acestea, aşa cum am arătat, se numără în primul rând casele, bucurându-se de o frumoasă arhitectură, potenţial confort, atmosferă prietenoasă şi foarte plăcută de locuit. Unele dintre ele au fost proiectate de arhitecţi celebri, între aceştia aflându-se, de exemplu, Horia Creangă. La rândul lor străzile frumoase, umbrite de copaci bătrâni, grădinile caselor, dar şi existenţa în zonă a Grădinii Botanice, parcului din Complexul Cotroceni, a altor parcuri (Romniceanu, cunoscut anterior drept „Țăcălie“, Parcul cu Platani), aşezarea pe dealul care reprezintă cornișa Dâmboviței oferă premiza unei zone cu aer bun. Restaurantele şi ceainăriile cochete, obiectivele turistice, Opera Română, aduc şi ele un plus de atractivitate, în timp ce Facultatea de Medicină imprimă un aer dinamic şi tineresc.

Probleme de teren

După instaurarea regimului comunist, multe din frumoasele case nu au scăpat nenaţionalizate, iar pe o întreagă perioadă de jumătate de secol, aflate în proprietatea statului, întreţinerea corectă, repararea şi renovarea lor au fost practic inexistente, mai ales ţinând seamă de faptul că au mai trecut şi nişte cutremure puternice peste ele. Situarea în apropierea Dâmboviţei pe un teren relativ mlăștinos a creat şi în trecut probleme serioase. Pânza freatică este mai ridicată, iar subsolurile sunt lesne afectate de inundaţii, care se petrec cu regularitate la orice ploaie mai zdravănă. În timpurile mai recente, lucrările pentru metrou, precum şi sistematizarea cursului Dâmboviței prin betonarea malulilor sale au oprit de asemenea drenarea naturală cu rezultate nefaste pentru imobilele din cartier. Ca un exemplu, urmare a inundaţiilor din 2006, în multe din beciurile caselor apa a atins înălţimea de 2 metri, fiind arse toate centralele termice plasate în această zonă. Maşinile din garajele subterane au avut şi ele de suferit, unele nemaiputând fi salvate. Este astfel evident că entuziasmul celor care doresc să îşi cumpere în cartier o proprietate scade pe măsură ce este evident că sunt necesare lucrări costisitoare de renovare şi reparare. Prețurile caselor sunt destul de mari, investiţiile cu renovarea sunt mari iar cumpărarea unui imobil încă prezintă riscuri juridice.
Beciurile şi pivniţele trebuie în primul rând să aibă asigurată o hidroizolaţie corespunzătoare cu soluţii moderne. Cea mai spinoasă problemă este cea legată de legislaţie şi respectarea ei, de autorizări şi accesul dificil la documentaţii care face ca orice lucrare (renovare sau construcţie) să devină nu numai foarte costisitoare ci, totodată, şi mare consumatoare de timp.

Zona protejată nr. 45 - Parcelarea Cotroceni

În anul 2000, s-au definit 94 de “Zone protejate” în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al Municipiului Bucureşti şi care definesc arii cu regulamente de construire specifice. Între acestea, parcelarea Cotroceni este Zona protejată 45, al cărui regulament complet se găsește integral pe site-ul PMB: http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/cotroceni.pdf
Regulamentul tratează și utilizarea funcțională a clădirilor, amplasarea, echiparea şi conformarea acestora. Ocuparea şi utilizarea parcelelor precizează că procentul de ocupare al terenului să fie de maxim 65%, păstrând cel puțin 30 mp de teren liber. Spațiile publice sunt amintite în regulament prin păstrarea caracterului actual: vegetație, mobilier urban etc.
Chiar dacă în regulament nu a fost precizat, străzile pavate cu piatră cubică au dat un caracter aparte cartierului și au ajutat apele pluviale să se scurgă natural în pământ. Avizarea intervențiilor de orice fel la clădirile și gardurile existente, cât şi avizarea clădirilor noi trebuie să se realizeze conform legii, urmând procedura specificată în Certificatul de Urbanism emis de Primăria Municipiului București.

Unde-i lege, nu-i tocmeală?

Conform părerilor multor specialişti, regulamentul prezentat, precum şi legislaţia în vigoare corespund în principiu necesităţilor actuale. Desigur pot fi îmbunătăţiri şi nuanţări, lacunele rezolvate dar legea va trebui aplicată în litera dar și în spiritul ei care vizează în primul rând folosul comunității. De exemplu, chiar dacă în regulament nu a fost precizat, străzile pavate cu piatră cubică au dat un caracter aparte cartierului şi ar trebui să fie şi ele încadrate la protejare.
În opinia noastră, însă, nu neapărat legea este problema principală (bună, rea, este singurul reper legal care protejează patrimoniul arhitectural), ci aplicarea ei. Altfel cum se poate explica faptul că oricine poate vedea cu ochiul liber existenţa a nenumărate nereguli care sfidează orice regulament de urbanism, deseori chiar şi bunul simţ nu numai în Bucureşti (am oferit şi noi astfel de exemple), dar şi pe tot cuprinsul ţării. Case de patrimoniu sau din zone protejate dispar peste noapte chiar sub ochii noştri, şi asta în condiţiile în care, în prezent, legea este foarte dură (sunt fapte considerate chiar infracțiuni). Desigur, mai sunt şi procese, cheltuieli imense cu avocaţi, expertize şi contraexpertize, însă până la urmă rezultatele finale sunt cele mai importante, iar în majoritatea cazurilor de acest fel răul făcut rămâne bine făcut. Asociaţia „Încotroceni - oameni, idei, povești“ iniţiată de un grup de tineri nemulţumiţi de ce se întâmplă în cartierul Cotroceni, a realizat o broşură, care se distribuie gratuit, în care sunt prezentate numeroase astfel de cazuri dubioase sau ilegale de intervenţie asupra caselor, dar şi exemple pozitive. Este un model care poate fi preluat şi în alte cartiere, iar iniţiativele şi propunerile cetăţenilor să ajungă astfel şi la urechile primăriilor.
După ce a reuşit să se renunţe la construirea unui patinoar ilegal în parcul Romniceanu (terenul este în pantă), în prezent, asociaţia militează pentru organizarea unui concurs de arhitectură şi peisagistică prin care să se stabilească soluţia de reamenajare a Parcului Romniceanu, pentru care există aprobat un buget de 3 milioane de euro.

Proiectul Casa Încotroceni 
Arh. Iulian Ungureanu
[email protected]

Proiectul Casa Încotroceni este un proiect prin care iniţiatorii, Asociaţia Încotroceni, - Oameni, Idei, Povești doresc să fie în contact cu vecinii, să vorbească despre ce înseamnă patrimoniu construit, cum să fie întreţinut şi valorificat. Proiectul se adresează atât comunităţii din Cotroceni, cât şi întregului oraş, în vederea întreţinerii şi valorificării unui cartier cu o valoare urbanistică şi arhitecturală deosebită. Ca orice zonă protejată din capitală, cartierul Cotroceni se dezvoltă haotic, patrimoniul existent având de suferit, atât datorită autorităţilor care întârzie soluţionarea actelor, cât şi datorită lipsei de informare a locuitorilor. Multe dintre imobile nu au fost întreţinute corespunzător şi acum necesită o atenţie deosebită. Procedurile de autorizare durează însă mai mult de 1, 5 ani şi sunt atât de anevoioase încât proiectul în sine nu mai este o prioritate, aşa cum ar fi normal. Există şi locuitori care nu ştiu că au nevoie de un proiect pentru intervenţii, iar astfel totul rămâne la latitudinea meşterilor.
În cadrul proiectului iniţiem acţiuni pentru a păstra şi valorifica patrimoniul cultural şi arhitectural al cartierului, prin implicarea activă şi creativă a locuitorilor. Ca exemplu, organizăm o serie de ateliere „Casa Încotroceni – casa ta,“ sesiune informativă şi interactivă în care vor fi prezentate tipurile de case din cartier cu tehnici de întreţinere adecvate. (reparaţiile acoperişului, ale burlanelor, repararea trotuarelor din jurul caselor, ce înseamnă tencuieli pe bază de var, materiale durabile şi autentice, etc.).
Vilă modernistă cu elemente de arhitectură mediteraneană, str. Dimitrie Drăghiescu

Bloc cochet stil modernist, str. Ana Davila

Vilă impunătoare în stil neoromânesc,
Bd. Eroii Sanitari
Vilă în stil neoromânesc,
str. Dr. Joseph Lister
Casa Gagel în stil maur, str. Dr. Joseph Lister – Dr. Louis Pasteur
Vilă în stil modernist, renovată, str. Dr. Panait Iatropol, proiect arh. Horia Creangă
Imobil nou în stil modernist contemporan care se încadrează bine în zonă, str. Dr. Louis Pasteur
Casă distrusă intenționat, demolată
în 2017, se construiește un bloc,
str. Dr. Petre Herescu
Dezvoltare imobiliară care nu respectă -regulamentul de zonă protejată,
str. Dr. Carol Davila
Termoizolare parțială și goluri de ferestre închise cu cărămidă, str Dr. Petre Herescu
Termoizolare parțială, culoare stridentă, -detalii de arhitectură acoperită,
str. Dr. Robert K. Koch
Demolare imobil în 2017, str. Dr. Lister

 

Citește totul despre:

#cotroceni

Comentarii

loading...
Loading...
loading...