Partidele germane nu se străduiesc să atragă electorat tânăr. Nicio formațiune nu are tinerii pe lista de priorităţi | COMENTARIU DW

de Deutsche Welle

Foto: Captura DW

Pașaportul german este unul dintre cele mai nobile de pe mapamond, pentru că permite deținătorului să călătorească fără grijă în întreaga lume, iar la întoarcerea în țară îi permite să devanseze ceilalți pasagri, pentru a trece pe la ghișeul rezervat cetățenilor comunitari, comentează Krsto Lazarevic, un refugiat din Bosnia-Herțegovina, mutat în Germania, pentru Deutsche Welle.

„Partea cea mai frumoasă a paşaportului german este însă dreptul de a vota la alegerile federale. Cel puţin aşa mi s-a spus, în urmă cu trei ani, când mi s-a înmânat documentul oficial. Am aşadar dreptul de a decide cine să mă repezinte în Bundestag. Waw -  în şapte săptămâni au loc alegerile. Nu aţi aflat? Nu e grav, eu ştiu doar pentru că în cartier au apărut primele afişe electorale. De ce să se mai agite partidele să creeze campanii pentru tineret? Generaţia mea oricum nu îşi poate imagina Germania fără Angela Merkel. Şi de ce ar face-o? Bugetul este echilibrat, economia creşte.

Ei bine, câteva lucruri s-ar mai putea schimba: de exemplu, în cartierul meu, Kiez din Berlin, preţul chiriei s-a dublat în ultimii cinci ani. Şi aceasta contribuie la creşterea economică, dar, dat fiind că nu deţin niciun imobil, ci că plătesc chirie, situaţia nu îmi este tocmai favorabilă. Copii? În condiţiile în care preţul locuinţelor este greu de suportat chiar şi de familii cu salarii bune, greu de imaginat. Nici limitarea prin lege a preţului chiriilor nu a schimbat situaţia. Economia creşte şi pentru că mulţi tineri acceptă să lucreze pentru venituri prea mici, cu contracte limitate, fără a mai îndrăzni să viseze la protecţiile de care se bucurau sau se mai bucură încă ai lor părinţi.

În domeniile cu salarii mici, trag din greu mai mult femei decât bărbaţi. Lor li se alătură săracii, migranţii şi tinerii. Exact cele trei grupe, care votează cel mai puţin sau din care fac parte cele zece milioane de străini, care deşi trăiesc în Germania, nu au drept de vot. Cine nu are însă drept de vot nu este însă nici interesant pentru partide”, comentează el.

Potrivit sursi citate, partidele nu se străduiesc să atragă electorat tânăr. 

„Tinerii nu ies la vot pentru că niciun partid nu îi are pe lista de priorităţi. Atunci când, în discursurile de duminică sunt abordate teme pentru tineret, cel mai adesea se face referire la "mai multe fonduri pentru educaţie". Foarte frumos - şi totuşi, de ce rămân şcolile şi universităţile în această ţară subfinanţate? Şi ce se poate face în final cu o educaţie mai bună?

Putem, de exemplu, să rămânem la universitate şi să ne lăsăm exploataţi ani la rând în speranţa că vom primi la un moment dat mult visatul post de profesor. Putem face practică, nu de dragul acumulării de experienţă, ci pentru a fi varianta ieftină de ocupare a unui loc de muncă. Ne putem agăţa de un contract limitat de muncă, ştiind de la bun început că, în caz de criză, vom fi cei dintâi concediaţi, pentru că mai experimentaţii colegi primesc plăţi compensatorii. Compensaţiile îşi au originea în vremuri în care, pe lângă flexibilitate mai conta şi siguranţa socială. Îţi poţi înfiinţa şi o firmă. Păcat însă că firma ta nu devine un nou facebook, ci că este sortită falimentului”, mai comentează Krsto Lazarevic, subliniind că deși a obținut drept de vot, la alegerile federale nimeni nu are nevoie de votul lui.

„Am dreptul să votez în premieră la alegerile federale, dar evident nimeni nu are nevoie de votul meu. 28 de ani, condiţii precare de muncă, provenit din familie de imigranţi - nu reprezint sub nicio formă grupul ţintă al partidelor de bază.”

Citiți comentariul integral aici.

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate