21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialToleranța, o lecție care trebuie învățată | OPINIE

Toleranța, o lecție care trebuie învățată | OPINIE

Un cartier pentru cei mai săraci dintre constănțeni a apărut, de acum cinci ani, într-o zonă liniștită a orașului. Blocuri de tablă, cu camere mici, în care nu încape nici măcar un dulap, miniapartamente care se încing vara ca un cuptor, și care iarna nu se pot încălzi decât folosind curent. Un pseudo-ghetou unde au fost adunați cei mai puțin norocoși sau cei bătuți de soartă. Împânziți prin tot orașul, mai ales în zona sa veche, unde ocupau ilegal case naționalizate, au fost aduși aici.

Milioane de euro s-au plătit din bugetul local pentru construcția acestor apartamente, milioane se vor mai plăti, pentru că acest cartier se va extinde. Cu banii aceștia, Cazinoul, ruina tristă și superbă a Constanței, s-ar fi putut reabilita. Alți bani sunt plătiți de toți locuitorii pentru a le asigura unora dintre ei uti­litățile: apă, curent, salubritate.

Mulți dintre cei care stau aici sunt rromi, dar nu lipsesc nici români sau alte naționalități. Unii sunt bolnavi, alții sunt în putere, dar taie frunză la câini, alții muncesc și-și câștigă onest pâinea. Sunt ceva mai mulți de 3.000 acum, dar pentru mulți dintre constănțeni par deja prea mulți.

Un astfel de cetățean, nemulțumit de felul cum se dezvoltă zona, cere primăriei și prefecturii să organizeze un referendum pentru desființarea cartierului. Să-i mute unde or vrea, prefe­rabil la marginea orașului, dar să nu-i mai vadă în fața ochilor, să nu mai stea lângă ei.

Am vorbit cu cei care stau lângă cartierul săracilor. Multe din cele declarate nu pot vedea tiparul, pentru că sunt declarații dure, instigatoare. Unul dintre ei cerea, nici mai mult, nici mai puțin, să intervină armata. Se fură, se „chirăie“, fecalele apar în spatele blocurilor, pentru că aparținătorii lor nu simt nevoia să se ducă la toaletele din locuințele pe care le-au primit. Pri­vind cum cartierul lor se schimbă, se întreabă de ce toate acestea și, mai ales, de ce pe banii lor. Mă pun în locul unui bătrân care locuiește de o viață acolo. Lumea i se schimbă și nu înțelege de ce.

Am vorbit însă și cu cei din pseudo-ghetou. Pentru ei, maghernițele acelea de tablă, cărora nu le pot spune apartamente cu ini­ma împăcată, sunt tot ce pot spera mai bun de la viață. Noi, cei care n-am dormit niciodată de nevoie sub cerul liber, care am avut în fiecare noapte o ușă pe care să o închidem în urma noastră, nu putem înțelege drama familiilor care tră­iesc fără nimic. Nu se plâng, ba chiar recunosc faptul că mai sunt probleme, gălăgia copiilor. Par sincer recunoscători pentru șansa de a avea o viață cât de cât normală, de a-și crește copiii.

Mazăre, prințul săracilor, a reușit, din dorința de a eli­bera zona veche a orașului de rromi, să creeze o pro­blemă: să pună în antiteză locuitorii noului cartier social cu vecinii. Înființarea cartierului s-a făcut fără consultare publică, fără dialog. Unul a decis, supușii au executat. Lipsa dialogului a continuat ani de zile. Deși stau la zece metri unii de alții, sunt convins că acești vecini nu au schimbat zece cuvinte în acești cinci ani.

Nemulțumirile vechilor locuitori sunt reale. Nici dacă vor să plece nu o mai pot face, pentru că apartamentele din zonă nu se mai tranzacționează, nimeni nu vrea să cumpere acolo. Se fură, e mizerie, e gălăgie.

Ce se poate face? Să desființezi un astfel de cartier nu poți. Ba dimpotrivă, noul primar, tot PSD, a preluat coroana de prinț al săracilor și continuă extinderea sa cu încă 16 blocuri de tablă. În această circumscripție electorală, PSD obține cel mai mare scor din oraș.

Primăria poate face însă câteva lucruri pentru ca acest conflict mocnit, această lipsă de toleranță să se îndulcească. Poate să inițieze un dialog între părți, să-i pună la aceeași masă. Dialogul este prima cale de rezolvare a problemelor. Apoi, trebuie să urmărească atent ca toți copiii celor din cartier să meargă la școală și, eventual, să urmeze un program de tip after-school. Și mai trebuie să facă ceva pentru a-i mulțumi pe contribuabilii care plătesc acest cartier și utilitățile: să-i pună la muncă pe cei care pot munci.

Sunt multe lucruri de îndreptat în Constanța, iar când vezi tineri de 25-30 de ani care stau cu burta la soare, în cartiere de săraci, ascultând muzică la căști ore în șir, nu poți să nu te întrebi de ce acești oameni nu muncesc. În lipsa unor astfel de măsuri concrete – și a altora similare –, nu numai în Constanța, dar și în alte părți ale României se vor crea enclave și insule de intoleranță. Deocamdată ascundem subiectul sub preș, întoarcem capul, dar există. Netratate, problemele se vor acutiza.

Cele mai citite

Deca, vizită în Sibiu. Agenda ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, efectuează astăzi o vizită în județul Sibiu. Vizita include participarea la *Gala performanței învățământului preuniversitar din Sibiu, vizitarea a două școli...

Explozie la Rafinăria Petromidia! Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție

O explozie s-a produs, vineri, la Rafinăria Petromidia, iar autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea”, explozia...

Peste 6000 de elevi s-au înscris la finala națională a concursului european de educație financiară European Money Quiz

Peste 6.260 de elevi, cu vârsta între 13-15 ani, din 390 de școli, licee și colegii de la nivel național s-au înscris la ediția...
Ultima oră
Pe aceeași temă