Ambasadorul Bulgariei la București, Todor Churov: Sofia nu agreează „soluţiile regionale“ pentru Flota NATO propusă de România l INTERVIU RL

de Sabina Fati

Ambasadorul Bulgariei la București, Todor Churov, spune că și la Sofia oficialii, inclusiv cei din domeniul judiciar, cer ridicarea MCV, adăugând însă că nu depinde nici de România, nici de Bulgaria eliminarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Diplomatul bulgar crede că cele două state ar trebui să colaboreze pentru aderarea la Schengen, dar, în același timp, explică refuzul de astă-vară al Sofiei de aderare la proiectul României privind înființarea unei flote NATO la Marea Neagră printr-un fel de strategie autohtonă care nu agreează „soluțiile regionale“.

RL: Cum ar putea statele de la periferia UE, cum sunt Bulgaria și România, să convingă marile puteri europene să renunțe la ideea unei Europe cu mai multe viteze?

Todor Churov: Dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene nu este nouă, doar prezentată diferit. „Europa cu mai multe viteze“ s-a numit de-a lungul timpului „Europa geometriei variabile“, „Europa cercurilor concentrice“ sau „Europa à la carte“. Bulgaria, și în cadrul procesului de aderare, și în calitate de membru cu drepturi depline, a militat pentru o Uniune Europeană complet unificată, bazată pe valori comune, respect reciproc cu privire la interesele părţilor şi solidaritate, în cadrul garantării drepturilor și obligațiilor statelor membre. Nu este posibil în cadrul acestei poziții de principiu, ca o Europă cu mai multe viteze să fie privită pozitivă. Eu, personal, mă tem că aceasta este rețeta destrămării Uniunii. 

Consider că acesta este argumentul de principiu pe baza căruia statele care ar prefera o Europă fragmentată, să fie convinse că acesta nu e benefic. Nu vreau să cred că destrămarea UE este un scop ales în mod conștient. Nădăjduiesc ca Bulgaria și România să găsească suficienţi susţinători în vederea sprijinirii unităţii UE.

Credeți că Bulgaria și România ar trebui să aibă o strategie comună în privința aderării la -Spațiul Schengen?

Întrebarea este logică, deoarece Bulgaria şi România se află în aceeaşi situaţie – au îndeplinit cerințele de aderare, dar mai apoi au fost introduse criterii suplimentare care nu figurau la început. Să nu uităm că intrarea în Spațiul Schengen face parte din clauzele de aderare la Uniunea Europeană. Nu consider că în cadrul acestei chestiuni ţările noastre îşi pot permite abordarea unui comportament concurenţial, mai cu seamă că Dunărea a fost privită dintotdeauna ca o frontieră internă, nu una externă Spaţiului Schengen. Ambele ţări colaborează în cadrul Bruxelles-ul, la nivelul reprezentanţelor permanente, dar poate a venit vremea să avem o colaborare mai strânsă, sau chiar o strategie comună.

Cum ar putea scăpa România și Bulgaria de Mecanismul de Cooperare și Verificare?

Această chestiune are mai multe aspecte. Cunoaştem geneza acestui mecanism şi scopurile propuse de către acesta, cunoaştem de asemenea faptul că provoacă o atitudine ambiguă în cadrul societăţilor noastre. Dacă examinați Protocolul de la Reuniunea Comisiei Europene, din data de 27 ianuarie, veţi observa că nota acordată pentru realizările obținute, pe baza acestui mecanism, pe durata a 10 ani de la inaugurarea sa, această notă este în mod clar favorabilă.

Ceea ce înseamnă că este un instrument util şi demonstrează faptul că în Bulgaria şi în România s-a depus mult efort și acest aspect nu trebuie neglijat. Nu este acceptabilă corelarea MCV cu alte chestiuni așa cum se încearcă uneori. Apoi, având în vedere că au fost introduse mecanisme comune pentru toate statele membre UE, în vederea aplicării statului de drept, poate că ar fi cazul ca acest instrument specific pentru ambele ţări să înceteze.

În România, președintele Senatului a cerut întreruperea colaborării cu Bruxelles-ul asupra Mecanismului de Cooperare și Verificare. Se ia în discuție în Bulgaria o astfel de posibilitate?

Da, și în Bulgaria există o astfel de discuție și din câte îmi aduc aminte a existat o cerință asemănătoare, adresată de către Consiliul Judiciar Suprem, în cadrul vizitei reprezentanților Comisiei Europene pentru realizarea raportului anual. La fel ca în România, nici în Bulgaria nu există consens în privința MCV. Nu trebuie să uităm că ridicarea MCV nu este o decizie unilaterală a Bulgariei sau a României și urmează o activitate serioasă pentru atingerea unui rezultat favorabil tuturor părților implicate.

Nu a fost prea clar de ce a respins Bulgaria propunerea României privind înființarea unei flote NATO la Marea Neagră. Ați putea să lămuriți lucrurile?

Consider că această întrebare este depăşită de evenimente și că securitatea la Marea Neagră a fost soluționată în mare parte la întâlnirea miniştrilor Apărării din cadrul NATO la Bruxelles, la jumătatea lunii februarie. Totuşi, doresc să amintesc poziţia Bulgariei – noi nu suntem adepţii soluţiilor regionale care reprezintă, de fapt, opţiunea formatului trilateral. Considerăm că în regiunea Mării Negre, precum şi în celelalte părţi ale zonei de responsabilitate a NATO trebuie să existe decizii comune, luate cu aportul tuturor statelor membre, cum ar fi o uniune maritimă militară, o utilizare optimă a trupelor permanente maritime militare, organizarea exerciţiilor militare comune şi crearea unui element de coordonare, corelat cu МARCOM, Northwood.

Conform informaţiilor de care dispun, poziţiile ambelor ţări sunt foarte apropiate şi cele două delegaţii permanente la Bruxelles colaborează îndeaproape. Аcest aspect este foarte important deoarece după întâlnirea miniştrilor Apărării, în acest domeniu, există în continuare multe chestiuni de soluţionat.

Cât este bugetul Apărării din Bulgaria pe 2017?

În cadrul bugetului adoptat pentru 2017, cheltuielile pentru apărare reprezintă 1.64% din PIB, comparativ cu valoarea de 1.34%, alocată pe parcursul anului precedent, acest nivel putând fi atins în cazul în care vor fi îndeplinite programele de modernizare incluse. Este planificat ca cele 2% recomandate din PIB să fie atinse în cadrul termenului stabilit la Wales.

Ar putea fi mai bune -decât sunt relațiile dintre România și Bulgaria?

Nu am nici o îndoială cu privire la acest aspect. Noi suntem state membre UE şi NATO şi, mai presus decât atât, suntem state vecine. Avem interese comune, mult mai multe decât eu, personal, conştientizam în momentul în care am început pregătirile pentru mandatul meu la Bucureşti. În plus, există şi beneficiile istoriei comune şi cele ale apropierii geografice. Pe acest fundal este mult po-tenţial neutilizat – în domeniul comerţului, investi-ţiilor, turismului, energiei. Din păcate există multe aspecte neterminate în interconectarea șoselelor dintre țările noastre - fapt nefavorabil nu doar din punct de vedere economic, dar şi cu privire la confortul cetăţenilor noştri. Apoi, nu utilizăm îndeajuns moştenirea culturală, deși ambele ţări au o moştenire culturală foarte bogată.

Cam câți români își petrec vacanțele în Bulgaria?

Diferă pe parcursul anilor, însă în ultima perioadă tendinţa este numai de creştere. În anul 2015 turiştii români erau mai puţin de 1 milion, iаr în anul 2016 – aproape 1.100 milioane, există şi cifre mai semnificative. Acest aspect transformă România în ţara cu cel mai semnificativ număr de turişti care au vizitat Bulgaria în anul 2016, aceştia fiind bine veniţi precum în staţiunile de vară, așa şi în cele de iarnă.

De ce credeți că bulgarii sunt mai puțin atrași de România?

De fapt, nu consider că este aşa. Ar fi fost adevărat, în cazul în care am discuta doar despre valorile absolute. Abordarea concretă, însă, este cea procentuală. Pe parcursul anului precedent peste 420.000 de bulgari au vizitat România, ceea ce reprezintă 6% din întreaga populaţie a ţării noastre. Acest procent este puţin mai ridicat de procentul de 5.8% din populaţia României, care au fost oaspeții noştri pe parcursul anului precedent. În orice caz, nu putem fi nemulţumiţi de dinamica turismului.

Presa bulgară a scris că există câteva sute de mii de case sau -apartamente cumpărate de către -cetățeni ruși. Cât de -periculoasă ar fi o -minoritate rusă pe teritoriul Bulgariei?

Сonsider că utilizarea conceptului de „minoritate“ în cazul de față este total nepotrivit. Сonform statisticilor, marea majoritate a proprietăților sunt utilizate sezonier și nu presupun reședința permanentă a cetățenilor ruși pe teritoriul țării noastre. Bineînțeles, există și excepții, dar este vorba predominant de turiști care sosesc în țara noastră pe baza vizelor emise în prealabil. Proprietarii în cauză sunt în special reprezentanții clasei mijlocii din Rusia, care achită taxe și au un aport la sectorul turistic din cadrul economiei bulgărești.

Bulgaria este dependentă de gazul pe care îl -importă din Rusia. Poate fi folosită, la o adică, această situație ca pârghie politică?

Nu consider că astfel de dezvoltare este posibilă, atunci când sunt implicate statele membre UE şi NATO, care se bucură de solidaritatea par-tenerilor şi aliaţilor săi. Părerea mea personală este că aspectul îngrijorător al acestei situații implică alte două elemente: unul, nego-cierea dificilă a unor condiţii mai favorabile de livrare a gazelor, în lipsa unor alternative competitive reale şi doi, posibilitatea de a fi afectată furnizarea de gaze în cazul unor divergenţe apărute între Rusia şi ţări aflate pe traseul livrării, precum au existat în urmă cu câţiva ani. Din cauza acestor motive Bulgaria a căutat soluţii alternative, inclusiv construirea de interconectări, dintre care una este Ruse–Giurgiu, inaugurată în luna noiembrie a anului trecut. 

Todor Churov este diplomat de carieră, activând în Ministerul de Externe de la Sofia, dar şi în străinătate. Are un master în relaţii internaţionale obţinut la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova şi a făcut parte dintr-o serie de programe educaţionale la Universitatea din Amsterdam sau la Kennedy School of Government, Harvard.

A fost detaşat la Ambasada Bulgariei din Amman, Iordania, în 1981 sau la Ambasada Bulgariei la Washington, ca adjunct al misiunii din capitala SUA, 1990-1993.


Citește și: Rusia are doar vasali și inamici. România alege ce vrea de-aici | INTERVIU cu Przemysław Żurawski vel Grajewski, consilierul pe probleme de politică externă al președintelui Poloniei

Consilier de politică externă la Varșovia, pentru președinte și pentru ministrul de Externe, profesorul Przemysław Żurawski vel Grajewski vorbește în interviul pentru „România liberă“ despre pericolul Scenariului Rusesc pentru Europa și despre influența pe care Moscova și-o extinde tot mai mult spre Vest, folosind toate pârghiile din dotare, de la servicii secrete la propagandă... citește mai departe aici ... 

 

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate