Senatul a adoptat, miercuri, cu 80 voturi ”pentru”, 28 de voturi ”împotrivă” şi o abţinere în calitate de cameră decizională, proiectul de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Cu o seară înainte, proiectul primise raport de admitere din partea Comisiei speciale pentru legile justiţiei cu 12 voturi ”pentru” şi cinci voturi ”împotrivă”.
Secția specială pentru investigarea magistraților a primit atribuții sporite față de varianta adoptată de Camera Deputaților. Această structură va putea să cerceteze toate infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători. ”În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în amendamentul adoptat de Senat, la propunerea comisiei speciale. În varianta votată de Camera Deputaţilor, secţia specială avea competenţa de a investiga doar infracţiunile săvârşite de magistraţi în exercitarea funcției sau în înfăptuirea justiției.
Practic, obiectivul PSD-ALDE a fost cel de a amputa puterile DNA. Până acum, DNA îi ancheta pe magistrați pentru infracțiunile de corupție în timp ce, pentru alte infracțiuni, ei erau anchetați de Parchetul General.
Amendamente aprobate
O altă noutate a fost prevederea că secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături magistraţi sunt cercetate şi alte persoane.
Secţia ar urma să fie condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, iar ambii să fie numiţi în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Revocarea procurorului şef al secţiei se va face tot de către plenul CSM în cazul în care se stabileşte că acesta nu îşi îndeplineşte atribuţiile.
Secția funcționează cu un număr maxim de 15 procurori. Atribuțiile secției sunt efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei. Raportul anual al structurii este prezentat în faţa CSM.
De altfel, proiectul de lege întărește puterea CSM, prevăzând, printre altele, că DNA poate înființa sectii teritoriale doar cu avizul Secției de procurori a CSM.
Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. Legea în vigoarea prevede că procurorii ierarhic superior pot infirma doar soluțiile nelegale.
Scandaluri în lanț
Amendamentele au fost, inițial, aprobate într-o ședință a Comisiei speciale pentru legile justiției, desfășurată marți seara. În timpul dezbaterilor, deputatul USR Stelian Ion a pus melodiile ”Requiem” de Mozart şi ”Nu ne-am născut în locul potrivit”, cântată de Guess Who, iar discuţiile din comisie s-au încheiat cu ”Imnul golanilor”. Stelian Ion a explicat că melodia ”Requiem” de Mozart este potrivită în contextul îngropării Justiţiei de către PSD – ALDE – UDMR. Recviemul este o slujbă religioasă pentru pomenirea unei persoane decedate sau muzică corală compusă pentru această slujbă. Deşi în boze răsuna muzica, preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Florin Iordache, a decis continuarea lucrărilor, fiind dezbătute şi supuse votului amendamente, în condiţiile în care nu se auzea ce texte se dezbat şi care este forma propusă spre vot.
Război USR – PSD
La ședința de plen de ieri, PNL, USR şi PMP au solicitat amânarea dezbaterii ultimelor două legi ale Justiţiei, pentru a avea timp să studieze amendamentele.
Solicitările opoziţiei au fost însă respinse prin vot de majoritatea PSD – ALDE – UDMR.
Senatorii USR au protestat în plen, unde au venit din nou cu ”palmele” de protest pe care scrie ”Toți pentru justiție” și, la fel, ca marți, au proiectat imagini cu protestele de stradă si cu cele ale magistraților, pe un proiector improvizat în fața sălii. Pe unul dintre mesaje scria ”Vă mai amintiți de cazul procurorului Panait?”. Mai mulți deputați USR nu au fost lăsați să participe la dezbaterile pe legile justiției din plenul senatului, în calitate de inițiatori de amendamente. Ei au acuzat conducerea Parlamentului de „bolșevism”, după ce nu au fost lăsați nici măcar la balconul unde în mod normal are acces presa. După acest scandal, deputații au fost lăsați să asiste la dezbateri de la balcon.
Senatorii PSD, la îndemnul vicepreşedintelui Niculae Bădălău, au protestat, în plenul Senatului, la dezbaterea proiectului privind Consiliul Superior al Magistraturii, în timpul discursului senatorului USR Vlad Alexandrescu, afişând mesaje precum:”Mai bine PSDist, decât securist”. Gestul PSD a generat o reacție promptă a celor de la USR, care au luat rapid mânuțele cu mesajul ”Toți pentru justiție!” și s-au postat în fața celor de la PSD.
Contestații la CCR
Legea de organizare judiciară a fost adoptată prin procedură de urgență, motiv pentru care PNL și USR au la dispoziție două zile pentru a se adresa Curții Constituționale (CCR). În cazul în care CCR respinge un act normativ, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a aplica decizia CCR. În cazul în care CCR declară constituțional un act normativ, proiectul va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Șeful Statului poate cere, o singură dată, reexaminarea actului normativ. Președintele se poate adresa și el CCR.
Pentru a se încadra în termenul de două zile, prevăzut de procedura de urgență, liberalii finalizat primele două contestații. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a declarat, ieri, că PNL a depus la Curtea Constituţională (CCR) sesizarea privind modificările la Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), aprobată luni de Senat. Parlamentul a adoptat, la iniţiativa deputatului PSD Florin Iordache, modificarea legii ANI, care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de ANI în conflict de interese în perioada 2007 – 2013 încetează de drept. ANI susține că, dacă legea s-ar aplica, ar scăpa de sancțiuni 675 de demnitari – foști și actuali parlamentari, președinți de CJ, primari, consilieri județeni și locali.
PNL a anunțat că va contesta la CCR și Legea 303/2004 referitoare la statutul magistraţilor, votată marți.
