Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Biroul Procurorului Șef European (EPPO) naște controverse și incertitudine

Biroul Procurorului Șef European (EPPO) naște controverse și incertitudine

Kovesi a primit sprijinul deputaților europeni și pe cel al ambasadorilor UE printr-un vot secret, joi 19 septembrie 2019. Consiliul European este de așteptat să o confirme în funcție în săptămânile următoare

Redacția Online 0 comentarii

Kovesi a primit sprijinul deputaților europeni și acum al ambasadorilor UE printr-un vot secret, joi 19 septembrie 2019. Consiliul European este de așteptat să o confirme în funcție în săptămânile următoare.

Acest lucru ar putea decide cât de independent și de solid este biroul Procurorului Șef European după alegerea Laurei Kovesi în fruntea sa, ținând cont de mutarea surpriză a lui Emanuel Macron.
Această acțiune va descrie întotdeauna procesul în acei termeni în situația în care acest birou va deveni cu adevărat operațional.
 
Câteva date cheie:
•     Biroul Procurorului Șef European (EPPO) este un proiect la care 22 din 28 țări au aderat. Printre țările cu o democrație solidă care nu au aderat la acest proiect se numără Marea Britanie urmată de Irlanda,  Suedia, Danemarca, Slovenia și Ungaria.
•     Biroul Procurorului European,  va deveni operațional la sfârșitul anului 2020.Parchetul European va avea sediul la Luxemburg. Acesta va fi pe deplin independent, acționând în interesul UE - și nu va căuta și nu va lua instrucțiuni nici de la autoritățile UE, nici de la autoritățile naționale.
•      În ciuda anchetei din România, deputații Europeni au susținut-o în continuare pe Laura Codruţa Kovesi pentru acest post.
•      În aprilie 2019, după patru runde de negocieri eșuate cu ambasadorii europeni, care erau majoritari în favoarea candidatului francez, Jean-Francois Bohnert, a fost amânată decizia.
•     În iulie 2019, candidatul francez a fost retras de Emanuel Macron din competiție prin oferirea postului de procuror Șef în Franța.
•     Competiție simulată? Claude Moraes, deputat Britanic Laburist, ar fi atras atenția asupra riscului de a se relua procedura de selecție.
•     În 19 septembrie 2019,printr-un vot secret 22 de state din 28 au votat pentru numirea lui Kovesi. Cinci state care ar fi votat împotrivă: Spania, Portugalia, Slovaciași Italia.
•     Laura Kovesi, inculpată într-un dosar penal, și cu 70 de plângeri penale nu mai poate fi investigată de autoritățile din România
 
 
 
Ce conține directiva europeană prin care s-a înființat Procuratura Europeană
 
Parchetul European (EPPO) va fi primul birou de urmărire penală independent și descentralizat al UE.
Acesta va avea puterea de a investiga infracțiuni împotriva bugetului UE, precum frauda, corupția sau frauda transfrontalieră gravă de TVA.
OLAF intenționează să devină un partener de încredere și privilegiat pentru EPPO imediat ce începe să funcționeze.
EPPO, va fi construit pe două niveluri central și național:
·    Nivelul central va fi format din procurorul șef european, cei doi adjuncți ai săi, 22 de procurori europeni (unul pentru fiecare țară UE participantă), doi dintre aceștia fiind adjuncți pentru procurorul șef european și directorul administrativ.
·    Nivelul descentralizat va fi format din procurorii europeni delegați care vor fi localizați în țările UE participante.
·    Nivelul central va supraveghea investigațiile și urmăririle penale efectuate la nivel național. De regulă, procurorii europeni delegați vor efectua ancheta și urmărirea penală în țara lor UE.
 
Drepturile persoanelor suspectate și ale persoanelor acuzate vor fi garantate prin garanții procedurale complete, bazate pe legislația națională existentă în UE.

Parchetul European se va asigura că activitățile sale respectă drepturile garantate de Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la proces echitabil și dreptul la apărare.
Actele procedurale ale Parchetului European vor fi supuse controlului judiciar de către instanțele naționale.
Curtea Europeană de Justiție - prin hotărâri preliminare - are competențe reziduale de a asigura o aplicare consecventă a dreptului UE.

Laura Codruța Koveși

Data nașterii: 15.05.1973

Sfântu Gheorghe, România

Controverse :

Facultatea de Drept absolvită - media generală 6,41

 

Diploma de doctorat : 5% plagiat

1995, își începe cariera de procuror:

Judecătoria Sibiu 1995-99

Tribunal Sibiu1999-2000

Procuror Șef BCCO Tribunal Sibiu 2000-04

Procuror Șef DIICOT Sibiu 2004-06 


Procuror General 2006-2012

Procuror Șef DNA 2012 -16

Procuror Șef DNA 2016 - 2019,

întrerupt prin demitere, în anul 2018    

Dosare de corupție : 2

Controversele alegerii Laurei Koveși în cea mai înaltă poziție de procuror europeană
 
Bătălia pe numirea în funcția de Procuror Șef european a Laurei Koveși s-a dus pe multe fronturi: în instanțe, în media din străinătate și în țară, în conferințele de presă, pe social media, sub formă de discursuri ale partidelor politice nou înființate USR și Plus sau a unor europarlamentari PNL.

Singurul loc în care nu s-a dus lupta este comisia de selecție pe competențele profesionale.
 
Într-un interviu pentru politico.eu, intitulat ,,Jean-François Bohnert nu are profilul rivalului român, dar spune că datorită experienței, el ar trebui să fie primul șef de fraude din bloc”, candidatul francez abandonat de Emanuel Macron ne arată culisele ciudate ale alegerii lui Kovesi.

"Întoarceți-vă întotdeauna la text", a declarat el, adăugând că aplică aceeași regulă care stabilește regulamentul și rolul noului Parchet European (EPPO) - o lege pe care o numește "biblia".

După cum clarifică textul legal citat de Bohnert, misiunea procurorului UE nu este în principal de demitere a politicienilor corupți. Regulamentul prevede că EPPO va „investiga, urmări și trimite în judecată, autorii infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii”.

Cu alte cuvinte, o mare parte a lucrărilor va implica urmărirea infractorilor responsabili pentru frauda TVA și alte infracțiuni care costă miliarde de euro în fiecare an.
 
Întrebat dacă a crezut că se concentrează prea mult pe experiența Laurei Kövesi în combaterea corupției, ținând cont când aceasta ar putea fi doar o mică parte a locului de muncă, Bohnert a răspuns cu un simplu „da”.

„Este principala experiență a lui Kövesi, o pot înțelege pe deplin venind de la ea”, a spus el.
 
El a avertizat însă despre pericolele concentrării pe o singură caracteristică a slujbei. "Este ca și cum ai folosi binoclul, dacă schimbi focusul nu mai este același lucru.
Poate că, de asemenea, în timpul discuțiilor din timpul audierilor din Parlamentul [European], concentrându-se atât de mult numai pe corupție [nu] a fost tocmai potrivit. "
 
Curțile Europene, ar putea foarte bine să stabilească viitorul și perspectivele succesului acestei numiri, având în vedere că deciziile Comisiei Europene au mai fost anulate în trecut.
 
Prin declarațiile lui Claude Moraes dar și ale candidatului Bohnert, reiese că în fapt nu s-a respectat legea și a fost doar un simulacru de numire, redăm mai jos declarațiile acestora.
 
Vom vedea ce se întâmplă, dar a fost interesant că domnul Bohnert, candidatul francez, a primit un post important în Franța. Așa că au fost discuții că el ar trebui să renunțe la această candidatură și că ar trebui să rămână candidatul român ca lider al Parchetului European, dar investigația noastră arată că el este încă în cursă și că trebuie să avem mai mult de un candidat pentru post”, a subliniat Moraes, deputat Britanic Laburist.


Europarlamentarul britanic explică și care sunt regulile acestei candidaturi:
”Nu se poate ca acea poziție să fie dată, în conformitate cu legile așa cum le înțeleg eu, unui candidat unic, care să fie numit automat. S-a discutat în presă despre asta, dar eu înțeleg așa. Regulile sunt foarte clare. Trebuie să fie un candidat al Consiliului și un candidat al Parlamentului. Nu se poate să avem un singur candidat doar pentru că unul dintre ei a fost numit în altă funcție”, a spus Claude Moraes.
 
Jean Francois Bohnert a explicat că nu s-a retras din cursă din motive procedurale. „În prezent, sunt în aceeași poziție cu Laura Kovesi, a spus el în urmă cu câteva zile, referindu-se la faptul că nu a fost susținut de Paris, întrucât Kovesi nu este susținut de guvernul României. Ceea ce în final s-a dovedit a fi neadevărat, Koveși a primit votul României prin Luminița Odobescu, numită de Guvernul României.

Ambii candidați „nu sunt susținuți de propriile țări, ci din diferite motive”, a spus Bohnert, subliniind că a rămas în cursă din motive procedurale. „Comisia de selecție consideră că toți cei trei candidați trebuie să rămână, altfel întreaga procedură de selecție trebuie să înceapă de la început. Acesta este motivul pentru care nu mi-am retras candidatura ", a spus Bohnert.

Al treilea candidat a fost Andres Ritter, din Germania.
 
IMUNITATE pentru Kovesi
 
Frans Timmermans a fost acuzat de falsificarea MCV într-un dosar penal deschis în februarie 2019 la București, dar care a fost ulterior clasat.

Conform Euractiv, în 21 februarie 2019, Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că executivul UE a luat cunoștință de ancheta penală datorită presei. El a adăugat, citind dintr-o lucrare:” Comisia dorește să reamintească autorităților române că toți funcționarii Comisiei, în timp ce își desfășoară activitatea, sunt supuși jurisdicției Curții Europene de Justiție și că autoritățile naționale nu au competență în acestea materie”.

El a adăugat:

„Toți oficialii UE sunt de asemenea reglementați de Protocolul privind privilegiile și imunitățile care este atașat la tratatele UE, semnate de toate statele membre, inclusiv de România”.

Rămâne, așadar, un fapt, că pe lângă înalta numire, Laura Codruța Koveși a primit și imunitate, astfel încât,  aceasta nu va mai putea da socoteală autorităților române pentru acuzațiile penale în care a fost inculpată.
 

 

 

 

 

 

Comentarii

loading...