19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSportExperții avertizează că PSD duce țara în faliment. Analiști: creșterea salariului minim...

Experții avertizează că PSD duce țara în faliment. Analiști: creșterea salariului minim va falimenta firmele

Experţii chestionaţi de RL critică noul program de guvernare pentru că lipseşte un studiu de impact, iar măsurile asumate sunt pompieristice.

Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare (FSID) e considerat „un fond de jefuire”, iar noua taxă de solidaritate nu va avea efectul bugetar scontat. Schimbarea filozofiei de impozitare va afecta mediul de afaceri, iar creşterea salariului minim va avea efecte negative asupra economiei.

Valentin Ionescu, expert în management, spune că programul economic de guvernare „nu are rigoare la bază, nici concepţie economică bine articulată, pentru că raţionalitatea sa e în principal politică. PSD urmăreşte să rămână la guvernare după anul 2020 şi aceasta explică enumerarea unui set întreg de rente, pe care ei vor să le acorde populaţiei: majorări de salarii, pensii etc.”.

Fondul de Investiţii, un fond de jefuire

Pe de altă parte, a spus Ionescu pentru RL, programul exprimă „obiective de interes personal sau de grup, bazate pe extragere de rentă”. Dar, ”la populaţie se dă o rentă mică, ca un fel de mită”, în timp ce pentru clienţii sistemului se practică „o extragere de rentă, ce se reflectă foarte bine în crearea FSID şi Fondului Naţional de Dezvoltare”.

FSID „probabil că va sta la baza întreţinerii unor afaceri viitoare. El e înfiinţat cu firme de stat profitabile, care să susţină firme de stat neprofitabile”, pentru „realizarea unor investiţii viitoare, altfel nepermise de UE”, crede expertul în management.

Analistul economic Sorin Dinu o spune mai direct. „(Fondul Suveran – n.n.) e fond de jefuire. Companii precum CE Hunedoara, CE Oltenia şi Oltchim nu se vor mai închide, ci vor fi introduse într-un program de reorganizare, cum a fost şi Hidroelectrica”, a explicat Dinu pentru RL.

RL a scris recent despre vânzarea Oltchim pe active, proces aflat în curs de edificare. Acum, spune analistul, „se doreşte ca FSID să inves-tească în CFR, Tarom, Nuclear-electrica, să facă unităţile 3 şi 4 şi retubarea unităţilor 1 şi 2”.

Analistul consideră că aceste companii trebuie să-şi caute finanţare, nu să fie stipendiate de stat. „E o chestie superdubioasă”, spune Ion Radu Zilişteanu despre Fondul Suveran, care va fi, în opinia sa, „un fel de superminister, ca management şi responsabilitate. Transparenţa o să scadă foarte mult în societăţile cu capital de stat”.

Zilişteanu, care e profesor de Finanţe-Bănci la ASE, crede că „este vorba şi despre o ineficientizare a actului de management şi a activităţii societăţilor cu capital de stat. Ei (clienţii economici ai arcului guvernamental – n.n.) se vor putea adăpa din FSID cum vor dori. Vor fi iar măsuri discreţionare, cum a făcut Sevil Shhaideh la Ministerul Dezvoltării”.

Taxa de solidaritate nu va avea efectul scontat

Expertul crede că taxa de solidaritate nu va aduce venituri la buget. Taxa e aplicată celor cu venituri lunare de peste 12.500 lei. „Cei ce câştigă peste această sumă sunt în general oameni educaţi, ce vor întreba un consultant. Acesta o să-i înveţe cum să nu mai aibă leafă peste 12.500 de lei”, spune Ion Radu Zilişteanu.

Cum anume? „Acum, scade impozitarea pe PFA şi IMM. Dacă ai contract de muncă pe 28.000 de lei, patronul îţi dă 10.000 de lei leafă, ca să ai pensie. Restul, până la suma concurentă, primeşti pe PFA sau microîntreprindere.”

Sorin Dinu e critic şi retoric. „Impozit de solidaritate? Pe veniturile mari? Adică să dai şi mai multe ajutoare? Vor să investească bani în Şantierul Naval Constanţa al domnului Bosânceanu? De ce, nu poate să-şi investească singur?”  Dinu concluzionează că guvernanţii „nu au nici o strategie. Singura lor strategie e de prăduit banii”. 

Ratingul de ţară va fi downgradat

„Moody’s deja a trimis o atenţionare că, dacă Guvernul continuă pe acest drum, schimbă ratingul. S&P la fel. Pe 31 mai, Comisia Europeană spunea clar în recomandări că România are cinci luni să ia măsuri de reducere a deficitului structural pe MTO (n.n. – medium term objective). Deja ne îndepărtasem în anul 2016, acum ne vom îndepărta şi mai mult”, atrage atenţia analistul economic.

Urmarea – sancţiunile. Prima pe care poate să o primească România ar fi un depozit de 0,2% din PIB. În contextul Brexit, se discută ajustarea bugetului comunitar şi crearea unei trezorerii a Zonei Euro. O integrare mai mare, cu menţiunea că toţi cei ce nu fac reformele structurale nu vor primi fonduri europene.

Măsura se poate extinde uşor la toţi membrii UE. Creşterea salariului minim falimentează retailerii Apariţia impozitului pe cifra de afaceri „e absolut distructivă”, crede Ion Radu Zilişteanu. „UE admite aceasta pentru entităţile mici, ce au nevoie de un sistem simplificat de evidenţă şi raportare. La societăţile mari nici nu se pune problema. Nici teoretic fiscal, nici legal, din punctul de vedere al UE. UE nu permite, conform unei directive, impozitarea pe cifra de afaceri cu altă taxă sau alt impozit în afară de TVA. Astfel, România riscă o procedură de infringement”, a spus pentru RL Zilişteanu.

Menţiunile sunt făcute inclusiv în Tratatul de aderare la UE. Motivul: astfel s-ar distorsiona concurenţa. Cine e cel mai afectat?

„Cel mai tare ar fi lovite marile firme de comerţ, care folosesc marje mici de profit. Acestea cumpără un produs cu 100 de lei şi îl vând cu 102 lei. O firmă de servicii, ca Deloitte, PwC etc., e chiar avantajată. În schimb, Carrefour, Selgros, Auchan sau chiar retailerii autohtoni mai mici sunt loviţi serios. Marja lor de profit e mică. Dacă impozitezi cifra de afaceri, intră pe pierdere”, a explicat pentru RL analistul.

Pe vechile salarii, în anii 2015-2016, atrage atenţia Sorin Dinu, excedentul brut de exploatare, adică profitul de exploatare, ca pondere în cifra de afaceri, era 12%. Creşterile salariului minim se aplică la întreaga economie, nu doar sectorului de stat.

După primul anunţ privind creşterea salariului minim, la începutul anului, „pe prognoza de PIB, excedentul brut de exploatare a scăzut la 6,4% în 2020. Profitul brut al exerciţiului trece acum pe marjă negativă, aproape la scara întregii economii (Industrie, Construcţii, Comerţ şi alte servicii, reprezentând 75% din numărul salariaţilor din Economie). Dacă pe primul program, la începutul anului, se înjumătăţea de la 3,2% la 1,5%, acum se duce la -2,6%. Practic, numai prin măsura aceasta, guvernanţii trimit companiile în faliment”, atrage atenţia Dinu.

Programul nu are rigoare la bază, nici concepţie economică bine articulată, pentru că raţionalitatea sa e în principal politică. PSD urmăreşte să rămână la guvernare după 2020.“ – VALENTIN IONESCU, EXPERT ÎN MANAGEMENT

Cele mai citite

Imagini șocante cu soldații israelieni: se joacă cu lenjeria intimă a femeilor palestiniene

Imaginile prezentate public şochează, pe fondul ofensivei israeliene pe care IDF o poartă din Gaza de câteva luni, ca răspuns la atacurile din 7...

Copilul tău și-a pierdut pofta de mâncare? Iată ce trebuie să faci!

Lipsa de apetit la copii reprezintă o problemă comună, care adesea îngrijorează părinții. Este esențială o abordare atentă și informată pentru a identifica cauzele...

Liderul ATP a rămas fără antrenor. Djokovic l-a concediat pe Goran Ivanisevic

După începutul dezamăgitor de sezon, în care nu a reușit să cucerească niciun titlu, tenismenul sârb Novak Djokovic a luat o decizie radicală și...
Ultima oră
Pe aceeași temă