Scandalurile din ultima vreme legate de banii pentru partide îi forțează pe liderii politici să caute soluții legislative. Partidele, dar și societatea civilă avansează mai multe variante: finanțare de la buget, de la privați sau un sistem mixt.
Adoptarea unei noi legi a finanțării partidelor politice va intra pe agenda Comisiei electorale, alături de proiectele care vizează alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Pe lângă modalitatea de finanțare, ar trebui rezolvate și alte puncte sensibile, în special în ceea ce privește întărirea controlului legalității obținerii și cheltuirii banilor.
Primii care au avansat o soluție în spațiul public au fost liberalii. Copreședintele PNL, Vasile Blaga, a propus susținerea formaţiunilor politice doar de la bugetul de stat, „atât cât poate bugetul de stat“. „În acest mod, sigur că nu ar mai fi vorba de fel de fel de finanţări mai mult sau mai puțin la vedere a partidelor politice“, a explicat liderul PNL. El a menţionat că se impune „limitarea cheltuielilor din campania electorală“, şi a arătat că partidele trebuie să facă astfel de cheltuieli doar pentru informarea cetăţenilor, respectiv „cheltuieli cu mass-media, cu afişe etc., dar fără celebrele de-acum stilouri şi alte lucruri de genul ăsta“. Mihai Voicu (PNL) vicepreședinte al Comisiei electorale, a menţionat că se poate opta pentru eliminarea finanţării partidelor prin donaţii şi plafonarea cotizaţiilor membrilor de partid în cazul cheltuielilor care nu vizează campaniile. Cheltuielile candidaților ar urma să fie decontate de stat, cu respectarea anumitor plafoane și cu condiția obținerii unui anumit scor electoral. În prezent, partidele primesc atât subvenții de la buget, cât și donații și cotizații de la persoane particulare.
Buget sau sistem mixt?
Social-democrații s-au arătat rezervați față de propunerea PNL. Dacă premierul Ponta a cerut timp pentru a studia propunerea, deputatul PSD Gabriel Vlase, membru în Comisia de Cod electoral, s-a arătat categoric împotrivă: „Iar suntem noi mai catolici decât Papa. Dacă în Statele Unite se acceptă finanțări prin legea lobby-ului, de ce nu s-ar putea la noi?“. În schimb, PC a îmbrățișat propunerea liberalilor, deși se află într-o coaliție alături de PSD. Europarlamentarul Monica Macovei a propus o soluție alternativă pentru eliminarea clientelismului politic pornind de la aşa-numitul crowdfunding, pe care l-a practicat în campania pentru prezidențiale. „Am primit şi finanţări de 1 euro, de 30 de euro, de 50 de euro sau de 10 de lei sau de zece lei, deci foarte multe finanţări mici. Aceşti oameni nu-ţi vor cere niciodată nimic în schimb, nici contracte, nici funcţii“, a explicat Macovei. Acest sistem va fi combinat cu o finanțare de către stat, după modelul german, direct proporțională cu cea din fonduri private. „Să zicem, obţii 1 euro din sistemul privat, statul îţi dă 1,5 euro sau 2“, a explicat Macovei.
Analiștii contactați de „România liberă“ au păreri împărțite în privința modalităților de finanțare. Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este mai degrabă adeptul finanțării private. „Într-o societate normală, banii ar trebui să provină mai puțin de la buget și mai mult de la privați, pentru că un partid reprezintă, în primul rând interese private“, a explicat Adrian Moraru. El recunoaște, însă, că partidele oricum se bazează pe banii de la buget, dar pe care îi obțin în mod ilegal prin „paraîndărături sau deconturi plătite de instituții publice“.
„Poate că dacă le-am da bani de la buget am putea să îi și întrebăm cum i-au cheltuit, să mai reducem procedurile ilegale“, crede Adrian Moraru.
În schimb, Cristian Pîrvulescu, președintele Pro-Democrația, pledează pentru finanțarea integrală de la bugetul de stat, inspirată de modelul francez.
„În acest fel, partidele ar fi protejate de interferența unor grupuri private de interese“, a argumentat Pîrvulescu.
El a explicat că un asemenea sistem presupune ca persoane care candidează să achite cheltuielile de campanie, urmând ca statul să ramburseze banii. Rambursarea va fi condiționată de anumite criterii: plafoane pentru cheltuielile de campanie, pentru ca bugetul de stat să nu fie supraîncărcat și un scor electoral care trebuie depășit pentru a încasa acești bani. Pîrvulescu recunoaște că modelul francez are și lipsuri, fapt dovedit de recentele scandaluri care au vizat finanțarea campaniei lui Nicolas Sarkozy din 2007.
Cine controlează cheltuielile
Pe lângă sursele de finanțare, ar trebui rezolvată și problema controlului banilor folosiți în politică. „Sancţiunea dacă ai depăşit suma de bani primită trebuie să fie foarte clară, confiscarea, şi trebuie să fie şi închisoare, pentru că altfel lumea nu va înţelege, politicienii nu vor înţelege, nimeni n-a plătit până acum în România pentru finanţări ilegale“, este soluția avansată de Monica Macovei. La rândul său, Adrian Moraru afirmă că „ar trebui să avem o instituție mai activă pe zona de control“, cu referire la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care ar trebui să se inspire din activitatea DNA sau ANI. Cristian Pîrvulescu crede că soluția ar fi scoaterea departamentului de control financiar de sub tutela AEP și transformarea într-o instituție independentă. „AEP ar trebui să se ocupe doar de organizarea alegerilor, iar acest departament de controlul finanțării. În acest fel, printr-o instituție specializată, independentă, controlul ar fi mai rapid, pentru că noi vorbim acum de banii pe care i-ar fi dat un fost ministru în 2009“, a punctat Pîrvulescu.
În ultima vreme scandalurile de finanțare a partidelor a campaniei s-au înmulțit. Acuzat în dosarul Microsoft, Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor, le-ar fi spus procurorilor că în 2009 și 2010 a finanțat lunar PDL cu sume de aproximativ 300.000 de euro. Toni Greblă este acuzat de către DNA că, în 2012, când a candidat pentru Senat din partea PSD, ar fi primit în mod ilegal materiale electorale.
Deputații PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova sunt acuzați că au intervenit pentru ca o regie de stat să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport pentru organizaţia Bacău a partidului cu prilejul unei deplasări electorale la Bucureşti.
