Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis marți, 5 decembrie, să admită excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituțională.
În motivarea soluției de admitere, Curtea a reținut că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în procedura de cameră preliminară, în vederea verificării legalității administrării probelor, doar la „înscrisurile noi prezentate”, revenindu-se, în acest fel, la constatarea formală a legalităţii probelor.
Specialiștii contactați de România Liberă spun că după publicarea în Monitorul Oficial a motivării textul de lege trebuie modificat în sensul deciziei CCR. Principalul efect în cadrul proceselor penale va fi că în procedura de Cameră Preliminară judecătorul va putea administra orice probă consideră necesară. Aceeași specialiști spun în contextul acestei decizii este interesant cât de mult timp se va mai menține termenul de 60 de zile în care trebuie soluționată Camera Preliminară în condițiile în care se dă liber la administrae de probe.
Articolul declarat neconstituțional din Codul de procedură penală prevedea următoarele: „La termenul stabilit conform art.344 alin.(4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.”
Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează exercițiul procesual al judecătorului de cameră preliminară, independența sa în realizarea actului de justiție, pe de o parte, și încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al părților și persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București – Secția I penală.
