14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSocialVotantul- Spoveditorul candidaților electorali. (Pamflet)

Votantul- Spoveditorul candidaților electorali. (Pamflet)

   Ne aflăm într-o perioadă istorică și politică de campanie electorală pentru funcția de Președinte al țării. O funcție aleasă prin vot popular. Unii consideră funcția, destinația funcției și votul, precum un basm cu Făt-Frumos, Cosânzeana și Zâna cu bagheta fermecată. Alții, ca pe o sărbătoare cu Mire, Mireasă, Nuntă. În viziunea maselor ar fi ceva firesc, pitoresc. În viziune duhovnicească ar fi o primenire. Iar într-o viziune politică ce ar fi? Doar o problemă electorală? Să recapitulăm: Făt-Frumos este Mirele Alb, adică Alesul. Cosânzeana este Mireasa, adică Țara. Zâna Bună este Nunta, adică Votarea.
    Să încercăm a le îmbina pe înțelesul tuturor. Gândind la două mari planuri ale zonei electorale, ne vom canaliza gândirea la : A) Importanța Doctrinei,ca Dogmă, mai presus de importanța Candidatului ei; B) Votarea – o Spovedaniea Candidaților absenți fizic.
 
A.0) DOCTRINA CA DOGMĂ   
     Pornind de la faptul că Doctrina politică este ca o Dogmă religioasă, iar actorii politici
sunt precum niște slujitori ai dogmei unui cult religios, putem asemăna-paraleliza-studia
aceste noțiuni. Dovada: în articolul nr.32 din Legea  libertății cultelor-2006 și în articolul nr.4 din Protocolul patriarhal B.O.R.-M.E.N.-2014, se întâlnește cuvântul ”doctrină” cu
sensul de ”dogmă” (”… abateri grave de la morala și doctrina cultului…”).
    În cazul alegerilor de primar de localitate, parlamentar, europarlamentar și de presedinte de țară, candidatul favorit reprezintă un aureolat MIRE, iar alegerea lui validată-o NUNTĂ dintre mire și MIREASĂ (mireasa fiind localitatea, societatea, orânduirea, plebea, norodul, epoca, țara, Uniunea Europeană).
     Pe Mirele epocii îl întâlnim și în Noul Testament, când Hristos zice că Împărăția Sa
 nu este din această lume și că nu se știe (nici de către El, nici de către apostoli, nici de către îngeri, decât de către Dumnezeu-Tatal) clipa când va veni Mirele cel Sfânt, cel Preabun, cel Viteaz, cel Atotțiitor, Mirele cel aducător de o altă lume sau cel aducător de Nou, în lumea veche.
      Pentru o asemenea  lume ideală, își acreditează oamenii speranța, nădejdea, votând, în orice colț al globului…pe ger, pe caniculă, pe ploaie și mult de mers pe jos. Pentru o lume nouă, tânără, sfântă, frumoasă…Pentru un divorț de lumea bătrână, învechită, urâtă, rea, păgână…

      A.1) IMPORTANȚA  DOCTRINEI
Doctrina nu trebuie schimbată, amestecată, influențată cu alte doctrine prin alianțe, coaliții, convenții, uniuni…”ecumenice”…
      Doctrina, ca Dogmă, e neschimbabilă…ea definind politica respectivului grup de oameni uniți în numele ei. Precum pachetul de atribute-drepturi-condiții ale oricărui cetățean (al unei țări sau al unei religii) conține geografia-granițele-domiciliul-limba-educația-locul de muncă-dreptul la vot-dreptul la religie-dreptul la libertate etc. numai din țara respectivă sau, în cazul credinciosului, conține biserica-preotul-rugăciunea-postul-cele 7 Taine-slujbele etc. din cultul religios respectiv, la fel și într-o doctrină există un pachet cu atribute-drepturi-condiții precise și specifice ei.
       Recomandabil ca politica să respecte, ca și religia, o singură Doctrină. Înțelesul de ”Doctrină de dreapta sau de stânga” vine tot din religie. Mântuitorul, la răstignirea pe cruce, avea, de-o parte și de alta a Sa, câte un tâlhar răstignit. Unul dintre ei a fost hulitor, celălalt a fost smerit (spovedindu-se întru sine), prin cuvintele: ”Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta !” La al cărui apel, Hristos i-a garantat mântuirea: ‘Astăzi, vei fi cu Mine în Rai !” [rețineți: nu în Cer, ci în Rai, peste toate treptele ierarhice ale Cerului și Raiului/ Glumind, și azi, se întâmplă așa, la unele personaje artistice sau sportive, ce primesc ranguri politice (senator, deputat, șef de partid sau consilier la primărie) și militare (colonel onorific, general opțional), fără de examene sau etape din regulamentele electorale, militare]
     Se presupune că tâlharul hulitor ședea de-a stânga Mântuitorului, iar cel smerit, ședea de-a dreapta Mântuitorului, motivație după care s-au formulat termenii de ”politică de stânga”-”politică de dreapta”.
     Indiferent de poziția politică, doctrina respectivă trebuie să clarifice anumite spații si delimitări, după care membrii și admiratorii ei să se dirijeze non-stop, spre a o împlini. Situațiile de cumpănă din viața partidelor ei, nu îngăduie ca acestea să nu păstreze identitatea doctrinei lor, apelând la alte partide adversare sau prietene.
      Exemplar ar fi ca doctrina, precum dogma, să coordoneze adevărurile din viața partidelor ei. 
      Adevărurile recunoscute înseamnă izbânzi, dar și eșecuri, victorii în alegeri sau înfrângeri, îndeplinirea unor promisiuni făcute public sau amânările acestor promisiuni etc. Adevărurile impun strategii politice și personaje active.
    Strategiile aleg personajele mobilizatoare de electorat, fie că sunt alegeri sau nu, fie că sunt referendumuri sau nu, fie că sunt campanii promoționale sau nu… Uneori personajele propuse sunt modele, alteori sunt doar vedete zilnice de televiziune.

      Apare problema ecumenistă în politică. Alianțe tactice: amestecuri de culori și sigle, combinații de lideri, convenții, uniuni electorale. Sau peticiri de genul: creștin-democrat, democrat-liberal, creștin-liberal, social-liberal, creștin-social etc. ”Amețitoare ape, ce-ntunecat te clatini !”'(Labiș-Moartea căprioarei).
      Afișe, devize, steaguri, pliante, vată de zahăr, campanii, sedii de campanie, mitinguri, bannere pe clădiri, baloane, șepci, pungi, brichete, pixuri, umbrele, imnuri, mașini inscripționate, emisiuni, ziare…fac onoare doctrinei de bază ??? Sunt ele durabile ? Sau porționate și periodice ???
      Amețitoare ape, clătinări întunecate ! Amețeli și clătineli, forfotă și gălăgie…”…Ce mai freamăt, ce mai zbucium/ … clocoti de zgomot…/…/ Vâjâind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie” (M.Eminescu-Scrisoarea III). Mișcare browniană a ecumenismului electoral, a liderilor, a campaniilor.
Ecumenismul politic se aseamănă cu ceaiurile din amestec de plante, cu compoturi din amestec de fructe, cu ciorbe din amestec de legume, cu sosuri diverse peste aceeași doctrină, cu cocteil-uri (cocktailuri), cu șprițuri…
      Pentru că lipsește RIGOAREA MISIUNII POLITICE VITALE PENTRU ”MIREASĂ” (localitatea, societatea, plebea, norodul, țara, orânduirea, epoca, U.E.). Nu este îngăduit în religia ortodoxă, mariaje sau relații intime între verișori de sex opus, între frați de sex opus, între părinți cu fii, între mătușă cu nepot, între soacră cu ginere…considerate incesturi diverse. Nici bărbatului/ femeii nu îi e îngăduit să aibă intimități cu două/doi femei/ bărbați, ce sunt surori/ frați între ele/ ei. Doi copii, chiar de sex opus, străini de nume-de sânge-de țară, dar botezați ortodox în aceeași cristelniță, devin ”frați de botez-frați în duh-frați spirituali”( sunt mai frați, decât frații de sânge – zice părintele Ilie Cleopa) și nu au voie să se căsătorească niciodată, iar de se întâmplă și află apoi de rudenia lor spirituală, vor divorța urgent, imediat.
      Am făcut incursiunea prin rigorile bisericești, pentru a avea un reper de moralitate și în politică. NUNTA dintre MIRE ȘI MIREASĂ, dintre candidat și societate (ori celelalte expuse mai sus, în paranteză),  trebuie să fie foarte curată, precum în realitatea conjugală. Nu uitați: NUNTA este VOTAREA, VOTUL !
     Reapare problema ecumenistă în politică. De Centru, De Centru-stânga, De Centru-dreapta. Ori dreaptă ori stângă, ori gras ori slab. În politică nu se recomandă, chiar dacă se acceptă, căile de mijloc: slăbuț sau grăsuț, frumușel sau urâțel.
      Noul Testament subliniază: ‘Dacă e Da-Da, dacă e  NU-NU, nu POATE-POATE…” Acest ”Poate-Poate apare la amalgamul ”Centrului” politic. A camufla o doctrină serioasă și durabilă, cu formule ”De Centru”, arată o instabilitate atât a liderilor partidului respectiv, cât și a formatorilor de opinie în cauză. Un partid e dependent de electorat, pe când o doctrină nu este dependentă. Așa trebuie gândit.
       Interesant: Un partid românesc, ce era de stânga, în orânduirea  de dreapta, a căpătat putere de dreapta (ca partid istoric) în orânduirea de stânga, menținându-și doctrina jertfitoare, ca pe o dogmă jertfelnică- Partidul Național Țărănesc-Creștin Democrat.
       Cine respectă doctrina stabilită, nu depinde de nimeni, decât poate doar de orgoliul istoriei ei trecute și viitoare. De înaintașii ei de frunte, de urmașii ei de valoare…Și totuși… Cu toate dănțuielile și muzichiile și bâlciurile abracadabrante, înțelepții doctrinelor trebuie să extragă din partid, prin experiențele lor veterane, un MIRE-candidat, ca favorit, ca viitor bărbat de stat.

A.2) CANDIDATUL DOCTRINEI, NU AL POLITICIENILOR, PARTIDULUI
        Dar cine e MIRELE? Un Personaj reprezentativ, hotărât de forurile unui partid pentru a exprima imaginea momentului (Rețineți: imaginea momentului !) personaj ce are examene grele de trecut. Să aibă calități aparte, calități dificil de înțeles și asimilat de majoritatea… El, alesul partidului, are obligația să devină ca un MIRE pentru membri și admiratori, pentru nemembri, dar mai ales pentru nație…În fața nației, el nu își laudă partidul, nici pe colegii lui-oamenii partidului, ci el va implementa doctrina partidului sau doctrina  unui grup mare de politicieni, o doctrină adaptabilă și favorabilă, la nevoile momentului, pentru MIREASA(țara, nația, norodul, societatea, plebea, epoca, localitatea/ Adrian Păunescu scria: Activiști de popor, nu activiști de partid.).. Retorica sa, înălțimea sa, zâmbetul său, costumația sa, inițiativele sale, imaginea sa pozitivă nu trebuie să electrocuteze publicul destinatar al acestor calități. Doctrina lui este scopul, el fiind un mijlocitor al ei.
       El trebuie să-și impună/ prezinte doctrina, nu sinele… El reprezintă doctrina momentului și nu are voie să o înlocuiască cu personalitatea lui. Doar s-o ajute cu personalitatea lui, s-o credibilizeze prin carisma sa…
     Din religia ortodoxă aflam că, Hristos a fost și este mijlocitorul dintre Dumnezeu-Tatăl și oameni. El a zis că cine Îl iubește pe El, Îl iubește pe Cine L-a trimis în lume, iar cine Îl urăște pe El, Îl urăște pe Tatăl-Dumnezeu.
      Iar Psaltirea din Vechiul Testament, în primul ei psalm, îndrumă pe bărbatul ales, cum să se fericească ca Mire favorit: să participe în sfatul și în calea drepților, să nu șadă la masă cu hulitorii, să nu umble cu păcătoșii, să nu se sfătuiască cu necredincioșii, să cugete, ziua și noaptea, numai la Legea Domnului ( la învățături, la dogmă, la ideologie, la doctrină, la fapte benefice), astfel ”va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său se va da la vremea sa și frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor spori.” (Psalm 1, verset 3). Toate câte va face Mirele, vor spori, dacă va sta la sfatul drepților și în calea drepților. Un alt psalm scrie că Dumnezeu”…nu va da în veac clătinare dreptului.” Deci, Mirele drept este iubit atât de Dumnezeu, cât și de alegător. De Dumnezeu, cu condiția să-i păzească Poruncile-Legile-Dogma. În Biblie se vorbește despre călcătorii de lege, de cei fărădelege, de nelegiuiți, referindu-se și la călcarea de Dogmă. Omul este evaluat după cum o respectă sau nu: Iubitor-păzitor de dogmă sau călcător de dogmă.
      Deviza Mirelui candidat este recomandată de îndemnul hristic:”Ceea ce vreți să vă facă, vouă, oameni, faceți-le, și voi asemenea, lor.” Mirele favorit este Mirele fericirii Miresei(localității, plebei, norodului, societății, nației, epocii, țării), din acel moment.
       Deducem că Mirele-candidat politic trebuie să fie iubit sau negat numai pentru Ideologia lui sau a partidului lui, către electori. Alegatorii votând aspirația lor în îndeplinirea Ideologiei de partid de către cel ales de ei, ci nu îndeplinirea obiectivelor strategice-a liniilor directoare- a planurilor semestriale ale candidatului…Dacă după un timp Alesul nu mai este Mire pentru alegător, alegătorul rabdă sperând că va veni altul care să ÎNDEPLINEASCĂ DOCTRINA (ca DOGMĂ sau ca Legea Domnului).
       Îl iubești pe Hristos, iubești Religia creștină, nefiind dependent de iubirea față de preoți. Preoții pot fi doar functionari lefegii, căldicei în iubirea dogmei. Iubești Sculptura, îl iubești și pe Brâncuși că a respectat-o și a împlinit-o, dar nu ești dependent de iubirea pentru un sculptor. Iubești Matematica, nu ești dependent de iubirea față de un profesor sau de un matematician. Iubești Tenisul, nu ești influențat de iubirea pentru jocul unor tenismeni. Iubești Jurnalismul sau Poezia sau Muzica folk ? Atunci îl iubești și pe cel pe care le-a respectat și le-a promovat etc. Deci nu iubindu-l pe un poet, pe un folkist, pe un jurnalist, pe un matematician, pe un sculptor înseamnă ca admiri arta sau știința lor, ci mai întâi iubești știința și arta, apoi pe reprezentanții celor două.
       Cunosc nași de botez ortodox, ce nu iubesc religia ortodoxă-nici pe Hristos, dar se laudă că ei sunt ortodocși și iubesc pe preotul X. Fals !!!   Preotul X poate într-o zi să îl pună pe un argat să bată un copil, ce a murdărit, gardul curții, cu creta…Argatul va dovedi iubire pentru preot, ci nu pentru Hristos, care îi poruncește să-și iubească aproapele și chiar dușmanul. Preotul X va dovedi iubire pentru cele materiale, ci nu pentru Hristos, ce îi poruncește să ajute pe cei mai mici, ca și cum pe El Îl va ajuta etc. Iubește întâi Dogma, iubește întâi Doctrina, iubește întâi Ideologia ! Sau nu le iubi, dar nu te mândri cu iubirea pentru ele, dacă iubești doar un reprezentant al lor…pentru că nu știi integritatea Dogmei-Doctrinei-Ideologiei respective. Rămâi doar cu un grupaj de informații date de acel reprezentant… Ele formează oamenii (politici, religioși, literari etc.) și tot ele îi evaluează.
       Părinții, profesorii, artiștii, politicienii, jurnaliștii iți prezintă o parte din cultura generală, iar tu-cetățean și votant trebuie să dezvolți puținul oferit de aceștia… De exemplu: Nicu Alifantis te cucerește muzical cu o melodie pe versurile lui George Bacovia. Înveți piesa, înveți textul, dar nu cunoști poezia lui G.Bacovia. Citești volumele lui și apoi te duci la toată opera Simboliștilor români, mai apoi la acea a celor străini, descoperind că îți place curentul literar Simbolism, iar că G.Bacovia este doar un instrument al acestui curent.
        Revenind, ori îți place majoritatea poeziilor simboliste ori numai versurile bacoviene, arată că în spatele fiecăruia este o gândire-o ideologie literară-o istorie a epocii.
Nu confunda istoria religiei ortodoxe cu dogmatica ortodoxă. În istorie intră fapta oamenilor dogmei ortodoxe. În istoria unui partid intră fapta oamenilor doctrinei respective. Fără de documentarea despre orice doctrină, precum o dogmă, expectoranții luați de votant, nu ușurează gândirea lui electorală. Studii sociologica-electorale și agenții de sondaje au reflectat stângăcii din partea ”alegătorilor după ureche”, a ”folcloriștilor votanți”, ce se îndoctrinează după zvonuri-după mass media, ci nu după doctrina autentică, indiferent de gradul ei pozitiv sau negativ de valoare.
         Unii candidați păcălesc doctrina, alții se jertfesc pentru ea, alții profită de ea…Alegătorul vede, aude, simte…și spovedește pe MIRE în cabina de vot, dând, apoi, canonul judecății sale, în urnă .
         Urna canonului judecății electorului (votantului) este Pro sau Contra MIRELUI, Mire ce simbolizează puritate, imaculate, o nouă lume și propune o altă viață, un alt ceva, un nou-născut, dintre el și localitate-nație-societate-epocă. Toate acestea urmând după votare (spovedanie) și după validarea alegerii (nunta).
B) VOTAREA – O SPOVEDANIE A CANDIDAȚILOR ABSENȚI FIZIC
 
   Alegătorul, înainte de a se prezenta la vot, se documentează, precum credinciosul-fiu duhovnicesc, pentru SPOVEDANIE (votarea).
   Unul (alegătorul) despre problemele electorale publice, celălalt (credinciosul) despre păcatele sale nepublice, din memorie. Ambii sunt departe de cabina de vot, departe de spovadă. Sunt în lume sau acasă, sunt în familie sau singuri. Sunt veseli sau triști, sunt serioși sau glumeți. Sunt influențabili sau nu…Ambii se documentează 30-40 zile. Pentru alegator timpul este dat de lege, pentru credincios timpul e dat de canoane-dogmă (este recomandabil, pentru a nu uita greșelile de la o spovedanie la alta, ca spovada lui să fie lunară). În conștiința ambilor apar analize, cântăriri de situații, comparații, hotărâri…Sfătuiri cu alții…pentru că informațiile sale sunt cunoscute de mulți, de toți… De regulă sfătuirile apar numai la alegător, la mirean acest lucru nu prea se întâmplă, pentru că informațiile sale sunt personale, strict personale, nu publice.
 Alegătorul, ca și mireanul (”Poetul, ca și Soldatul-scria Nichita Stănescu-nu are viață personală”), se vor strădui să-și ducă la bună finalitate această sarcină neobligatorie…deocamdată.
    Și-a pus careva, în gând sau în presă, întrebarea: DE CE S-A ALES ȘCOALA CA SEDIU AL CABINEI DE VOT ??? Ci nu clădirea unei biserici, un cort, o cazarmă, un teatru ?
   Pentru că Școala amintește, oricăruia, de primii ani ai gândirii sale sincere, curate, pure, de anii cunoștințelor de cultură general. Școala înseamnă feciorie, puritate, lipsa minciunii, adevărul neviclean, bunătate, fraternitate… elemente pe care le dorește, le râvnește să existe înainte și după votare (după SPOVEDANIA ta făcută MIRELUI) între oameni, între politicieni… Astfel tot ce gândești acasă, pe drum spre școală, în școală te simți mai bun, mai curat, mai sincer…Atunci hotărârea ta de acasă, influențabilă, se poate schimba…pozitiv..
      Observă că fenomenul votării e ca cel al spovedaniei. Gândești acasă și votezi departe de casă. Chiar de mergi însoțit(a) de familie sau de influențabili, pe drum,poți avea un crâmpei de luminare, altfel decât se hotărâse în familie, în capul tău, în voința ta, până la clipa aceea.
Pag 10.
Mulți au declarat, printre rude, că în cabină au simțito altă alegere, că vigneta (emblema) unui candidat i-a inspirat la o noutate-la o izbândă-la un ajutor…sau invers i-a inspirat la o păcăleală-amăgire-amânare…
    Nu poți vota cu trupul în casă și cu mâna pe geam, precum ai arunca o fărâmitură de pâine. Fărâmitura simbolică, ți-o dă școala, dacă aduci corpul tău decupat de casă, de familie, de lume…un corp individual, independent, singur.. la vot. NU UITAȚI: Te naști de unul singur, mori de unul singur, te spovedești de unul singur, deci și votezi de unul singur!!!
       Adevărat că la votare, față de spovedanie, trebuie să te identifici cu un act, pentru că votarea este oficială, publică, chiar și în taină. Pe când spovedania este privată, personală, ne-necesitând o identificare legală, ci doar prin prenume sau prin numele de botez. În sala școlii intri cu sfială, ca în cușeta de spovedanie, des întâlnită la cultul romano-catolic, dar improvizată, printr-o cămăruță, o capelă, un compartiment izolat sau o nișă în biserică si la cultul ortodox. Chiar dacă ești mamă, tată sau soț, soție, în cabina de vot, ca și în cea de spovedanie, intri fără prunc și fără soț(-ie), pe timp de câteva minute (Te naști, mori și votezi de Unul Singur).
     VOTUL, ca și spovedania, ți-arată valoarea ta de conștiință, ci nu de complementare avantaje (gratuitatea pe transport fără limită de venit sau pensie) sau dezavantaje apărute în viața ta, cum ar fi funcțiile, studiile, copiii, averile, proiectele…Conștiința ta stă în ștampila de vot, precum în vorba de spovedanie. Dar și în cunoașterea amănunțită a Psaltirea, care este un foarte bun îndrumător civic, moral, chiar administrativ public (vezi Psalmul 11, versetul 8).
      CAMPANIA ELECTORALĂ, o perioadă de 40 zile, precum cea de postire, în pustiu, a Mântuitorului, ca timp de cugetare, de reflecție, de analiză, de comparație atât pentru votant, cât și pentru candidat.
       CABINA DE VOT, oglindește secretul votării, precum cel al Sfintei Taine a Mărturisirii (vezi cabina de spovedanie la catolici), limitând spațiul de vot-timpul de vot-hotărârea de alegător-poziția de elector-exercitarea dreptului de vot și împlinirea actului de votare.
       BULETINUL DE VOT, precum lista cu păcatele penitentului creștin, arată sugestiv un pomelnic al propușilor de partide sau al independenților, lista faptelor trecute ale candidaților și cele propuse de ei pentru a fi împlinite post-electoral, fapte ce se subînțeleg, ce se deduc din invizibilitatea lor pe hârtie.  
      OMUL PENTRU (A FI) VOTAT-candidatul unei forțe politice-unui partid, în comparație cu cel pentru spovedit, nu apare fizic în cabina de vot, nevăzut-neauzit cu Sinele, doar prezent cu numele, ca pe un pomelnic.
      ȘTAMPILA DE VOT definește atitudinea mustrării și a neîncrederii sau a iertării păcatelor candidaților și a încrederii în forțele-obiectivele-mărturisirile lor.     
      URNA DE VOT dovedește (rezultatul votării, precum al spovedaniei) canonul simbolic al votantului mustrător cu un ”VOT DE BLAM” sau iertător pentru candidatul ales, ca să înceapă-realizeze-continue faptele sale promise ca excepționale-morale-indispensabile pentru aproapele lor, pentru semenii lor…
     În cabina de vot, ascuns de ochii candidaților pentru spovedit, neștiut de nimeni,votantul tace și ștampila lui glăsuiește gândirea-i față de păcatele sau calitățile  CANDIDAȚILOR PENTRU…SPOVEDIT. Atunci tu, ALEGĂTORUL, ești micul jude sau duhovnic al spovedaniilor lor, de 30-40 zile, până la alegeri.     Tu, VOTANTUL, ești SPOVEDITORUL necunoscut, anonim al CANDIDAȚILOR. Laudele lor, scuzele lor, piedicile descrise de ei, învinovățirea adversarilor sau motivarea neputințelor partenerilor de coaliții, toate la un loc sau fiecare în parte portretizează lipsa de duhovnicie a capetelor de afișe stradale și lipsa îndelungată a spovedaniei și a rugăciunii din viața lor.
      Precum în cabina de spovedanie creștină (fie catolică, fie ortodoxă), tu, credinciosul-alegător vorbești despre păcatele tale din ultimele 30-40 zile și ,,ștampilează”, duhovnicul, iertarea lor. În ambele situații, apar păcatele: ale candidaților sau ale electorului… Cine pune suflet în vot, ca și în spovedanie, nu se contrazice, ci dovedește seriozitate constantă pe parcursul celor 30-40 zile de pregătire a sa, ca alegător sau ales… Și iese din cabina spovedaniei de vot, dezaprobator, iertător sau semnalizator al conștiințelor candidaților respectivi…
      Apoi, urmează, pentru 4-5 ani, spovedania tainică a candidaților Nealeși, prin frământări, retușări și filantropii concurențiale cu râvnele lor neatinse…încă. Căci, doctrinele formează oamenii politici și tot ele îi evaluează, prin votanții lor spoveditori.

Cele mai citite

Declarațiile lui Cristiano Bergodi, înainte de Universitatea Craiova – Rapid

Cristiano Bergodi, antrenorul Rapidului, spune că formaţia sa trebuie să joace cu încredere şi curaj pentru a câştiga toate cele trei puncte în meciul...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă