Colegiul Național „Matei Basarab“ din București, înființat în 1859 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a organizat recent festivitatea de absolvire a clasei a XII-a. Anul trecut colegiul a avut 100% promovabilitate la examenul de bacalaureat, propunându-și să mențină acest standard și în 2017.
Intrăm în curtea Colegiului Național „Matei Basarab“ aflat în centrul Bucureștiului. Statuia Domnitorului cu același nume ne întâmpină impunător păstrând o emoție a timpului care vibrează printre sutele de elevi preocupați să-și găsească locul în fotografie. Ce se întamplă? Este Festivitatea de Absolvire a clasei a XII-a. Un eveniment așa cum se întâmplă în mai toate liceele din țară: cu robe, cu tocă, cu check-in împreună cu colegii, cu lacrimi în colțul ochilor pentru mii de părinți și profesori. Fiecare își trăiește emoția și își evaluează cei patru ani de liceu cu gândul la etapa care vine: examenul de bacalaureat, facultatea. Afară așteaptă o lume gata să absoarbă toți acești tineri care au „călcat pe valuri“ și au înregistrat experiențe în liceu. Ce am descoperit inedit și impresionant? Păstrarea tradiției împletită cu exprimarea modernă a unui generații online cu nevoia de a se remarca în mod spontan și personalizat.
Intrăm în liceul și suntem preluați cu zâmbetul pe buze. Gazdele sunt gata să ne însoțească protocolar, dar și prietenos: sunt 16 săli de clasă, 17 laboratoare și cabinete dotate cu mijloace moderne și materiale didactice performante, un cabinet de consiliere școlară, o sală și un teren de sport moderne, un club pentru dezbateri, o sală de festivităţi, o bibliotecă cu peste 40.000 de volume, un muzeu şcolar cu piese rare, sisteme de comunicare audio-video, cu televiziune integrată, un cabinet medical și stomatologic, un cabinet al Consiliului Elevilor și un bufet.
Sala de Festivități este unică în București prin arhitectura deosebită și generozitatea spațiilor. În sală, clasele așezate în mod organizat pe litere, profesori care intră pe poarta școlii de peste 20-30 de ani, alături de profesori care s-au alăturat ulterior, părinti, imnul Gaudeamus intonat live, culoare, sclipiri în ochi, eșarfe cu povestea fiecărei clase.
„Este un moment plin de emoție pentru noi toți. Nu am să țin un discurs formal“, spune doamna directoare Lidia Șorop, un dascal dedicat meseriei și rezultatelor.
Am întrebat-o înainte cum s-a ajuns anul trecut la 100% la bacalaureat și a declarat că a fost un efort comun, al echipei.
„Ne străduim sa rămânem uniți: profesori, elevi, părinți, și lucrăm pemanent la consolidarea realației. Considerăm că sunt importante pentru elevi comunicarea și apropierea: să simtă ca se pot baza pe noi, profesorii lor“, adaugă Lidia Șorop.
În ton cu declarația amintită, îl invită pe scenă și pe domnul director adjunct Nicolae Diță, care se declară la fel de atasat de generația care tocmai se pregătește să arunce tocile în sală. Urmează echipa de profesori și diriginții celor opt clase de real și uman, care strigă pentru ultima dată catalogul. Au fost mai multe momente de recunoaștere pentru elevi și profesori, dar cel mai mult s-au evidențiat două, mai speciale. Primul: cheia care a plecat de la clasa a XII-a către cea de a XI-a. Este impresionant să vezi o punte păstrată din 1859. Atunci a fost pusă piatra de temelie a Colegiului „Matei Basarab“ prin decretul de înființare a gimnaziului, decret emis de domnitorul unirii Alexandru Ioan Cuza.
Al doilea moment a fost momentul lor, al generației 2017: au realizat colaje de filme reprezentative pentru experiențele lor, pentru anii petrecuți în liceu.
Într-un loc încărcat de istorie, într-un liceu centenar, într-un timp supus transformărilor de la o zi la alta, s-au împletit toate: tradiția, preocuparea pentru rezultate, dar și pentru exprimarea liberă și aproape de sufletul tinerilor de azi.
Înainte de a le da tinerilor șansa de a se exprima adecvat nevoilor moderne este important să așezăm la temelie respectul față de modul în care au evoluat lucrurile în timp. Așa vor da și ei mai departe cheia, generație după generație: respectând deopotrivă ceea ce au primit și ceea ce trăiesc!
