Radiografia prezidențială a sistemului de învățământ românesc. Avertismentul Ligiei Deca: Zeci de mii de elevi nu au șanse să finalizeze învățământul obligatoriu

de Petre Badica

Radiografia prezidențială a sistemului de învățământ românesc. Avertismentul Ligiei Deca: Zeci de mii de elevi nu au șanse să finalizeze învățământul obligatoriu

Consilierul de stat în cadrul Departamentului educație și cercetare al Administrației Prezidențiale, Ligia Deca, s-a exprimat într-un moment delicat pentru aceste domenii.

Titularii de la Educație și Cercetare au fost schimbați după numai șase luni de la preluarea mandatului, iar noile numiri sunt controversate. Ministrul Educației, Liviu Pop, a fost taxat pentru că s-a poziționat de partea lui Victor Ponta, când acesta a fost acuzat de plagiat. De asemenea, Pop a început mandatul cu stângul, printr-o serie de declarații nefericite.

Noul ministru al Cercetării, Lucian Georgescu, a fost puternic contestat de comunitatea științifică, fiind considerat artizanul ideii îndepărtării evaluatorilor străini.

Pe de altă parte, proiectul inițiat în 2016 de președintele Iohannis, „România educată“ pare să fi intrat într-un con de umbră.

Dezbaterea publică s-a terminat în luna martie și ea a constat în „consultarea online, disponibilă în perioada iunie-octombrie 2016. Peste 7.000 de utilizatori și-au exprimat opinia cu privire la schimbările pe care și le doresc în Educație și toate aceste opțiuni vor fi luate în considerare“, a explicat pentru „România liberă“ președinția României.

Mediul economic, lăsat pe dinafară

Interviul consilierului președintelui - acordat Agerpres - vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea Legii privind aprobarea OUG 81/2016 referitoare la învățământul dual. Forma adoptată de Parlament este considerată de președinție “un pas înapoi față de ceea ce agreasem că ar trebui să fie învățământul dual, și anume o alternativă reală la filiera teoretică“. În Parlament a fost eliminată prevederea privind existența unui proces de acreditare a operatorilor economici care erau implicați în învățământul dual.

Modificările aduse de Parlament nu mai fac foarte atractivă implicarea mediului economic în învățământul dual. 

„Gradul de autonomie al unor școli cu învățământ preponderent dual era un pic mai mare, în sensul în care școlile cu un consiliu de administrație în care erau implicați și angajatorii puteau să dea un aviz pe profilul tipului de profesor pe care îl doresc și chiar să organizeze concursuri pentru profesori atunci când era nevoie de un anumit tip de profesor mai ales pentru materiile care necesitau un nivel de cunoștințe tehnologice mai actual. A dispărut și această posibilitate.“, a spus Ligia Deca.

Cum raportăm corect cifrele de promovare

RL atrăgea atenția asupra modului în care sunt prezentate cifrele de promovare de la bacalaureat în condițiile în care raportarea se face la elevii înscriși și nu cei eligibili. Acest aspect a fost evidențiat de consilierul președintelui în cazul elevilor care susțin evaluarea națională.

„Gradul de promovare se raportează la numărul de elevi prezenți, nici măcar la cel de înscriși la evaluarea națională, dar dacă ne uităm un pas mai înainte sunt niște cifre care merită menționate. De exemplu, avem circa 174.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a. Din aceștia, 145.000 au ajuns să se înscrie la evaluarea națională.

Din acești înscriși, prezenți sunt 140.700, ceea ce înseamnă că pierdem mulți elevi pe drum… Avem aproximativ 108.000 elevi promovați din 174.000 de elevi prezenți în clasa a VIII-a. Dacă facem un calcul simplu, rezultă că sunt zeci de mii de elevi care nu au nicio șansă să finalizeze cu succes învățământul obligatoriu, cu toate consecințele pe care le are asupra parcursului lor“, a spus Ligia Deca.

Din cifrele președinției, ar rezulta că la evaluarea națională au promovat 62% (108.000 elevi promovați din 174.000 de elevi înscriși la început de an în clasa a VIII-a), deși Ministerul Educației a raportat 76,9%.

Sărăcia, inamicul școlii

Copiii ajung să nu mai dea examenul de evaluare de clasa a VIII-a din „motive care țin de orientare școlară, de sărăcie pentru că liceele nu mai sunt în zonele rurale sau îndepărtate, ci copilul trebuie să aibă ori un campus școlar, ori o bursă socială combinată cu decontarea navetei, ori lucrurile acestea nu se întâmplă peste tot și trebuie capacitate și familiile prin colaborarea școlii cu autoritatea locală în așa fel încât să înțeleagă importanța educației și să sprijine elevii mai departe în școală“, a spus consilierul de stat în cadrul Departamentului educație și cercetare al Administrației Prezidențiale, Ligia Deca.  

SĂNĂTATE. E nevoie de un medic la fiecare școală

Consilierul președintelui a vorbit despre cele mai importante aspecte din domeniului educațional: 
„Cred că este nevoie de o programare mai judicioasă a licitațiilor (privind manualele - n. noastră). Ele pot începe cu mult înainte, dacă programele sunt gata, nu e nevoie să așteptăm începutul anului pentru a face licitațiile pentru septembrie. Cred că mai este necesară și o armonizare a viziunii ministerului cu ceea ce înseamnă nevoia de timp a editorilor de a elabora manualele“.

„Dacă ne uităm pe datele care vizează tipurile de boli care sunt prezente în rândul școlarilor este clar că ai nevoie cel puțin de asistentă, dacă nu cumva de medic la nivelul școlilor și cred că este nevoie de o inițiativă la nivel guvernamental, o colaborare între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății pentru a veni cu o eventuală modificare legislativă în acest sens“. Anul acesta vom detalia într-o zonă concretă proiectul „România educată“. Temele grupurilor de lucru sunt: cariera didactică, echitatea, profesionalizarea managementului educațional, învățământul profesional, învățământul superior cu referire la autonomie, calitate, internaționalizare, educația timpurie și procesele de evaluare.

 

Puteți citi ziarul și în format .PDF aici.

Comentarii

© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate